Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Borşeni | Comuna: Războieni | Judeţ: Neamţ | Punct: Bulgărie | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca migraţiilor
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Neamţ
Localitate   Borşeni
Comuna   Războieni
Punct
Bulgărie
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciubotaru Elena Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Dumitroaia Gheorghe Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Mitrea Ioan Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Cod RAN    123987.01
Raport Localizare. Situl arheologic se află situat pe terasa de pe malul stâng al pârâului Valea Albă, la SE de satul Borşeni şi la cca. 1 km spre S de şoseaua Tupilaţi - Războieni - Piatra Neamţ.
Istoric. Prin săpăturile de salvare din anul 1992 şi cercetările sistematice din anii 1994 - 1997 s-au surprins complexe dintr-o suită de aşezări din secolele II - IV, V - VII şi VIII - IX şi s-au dezvelit 16 morminte din necropola din secolul al IV-lea p. Chr., aparţinând culturii Sântana de Mureş.
Obiectivele cercetării. În campania anului 2000, cercetările s-au efectuat atât în sectorul A, cât şi în sectorul B al sitului, care se află la cca. 250 m spre V de sectorul A, chiar pe malul pârâului Valea Albă. Este foarte posibil ca cele două sectoare să formeze un singur ansamblu arheologic. În sectorul A s-a urmărit surprinderea limitei de E şi urmărirea extinderii spre V şi N a complexului de aşezări aparţinând secolelor II - IV, V - VII şi VIII - IX. În sectorul B s-a urmărit surprinderea limitelor de est, N şi S ale necropolei din secolul al IV-lea şi descoperirea altor complexe arheologice.
Rezultatele cercetării. În sectorul A a fost săpată secţiunea nr. VIII, cu dimensiunile de 100 x 1,5 m, situată la 15,5 m spre V de secţiunea V. În această secţiune au fost descoperite două locuinţe, respectiv L. 13 şi L. 14. Prima locuinţă, L. 13, aparţine nivelului de locuire din secolele VI - VII, iar L. 14 nivelului mai vechi, atribuit secolelor III - IV.
Locuinţa L. 14 este de tipul bordeielor cu podeaua puţin adâncită faţă de nivelul de construcţie. În plan orizontal are o formă rectangulară. Instalaţia pentru foc era reprezentată de o vatră simplă din lut, puternic arsă. În zona vetrei ca şi în suprafaţa locuinţei s-a găsit mult chirpic. Inventarul este format din ceramică lucrată cu mâna şi la roată. S-au găsit fragmente din vase cenuşii şi cărămizii. Unele vase au fost ornamentate cu striuri vălurite. În suprafaţa locuinţei s-a găsit şi o fibulă din fier. Caracteristicile materialului ceramic şi prezenţa fibulei permit încadrarea locuinţei L. 14 în secolele III - IV.
Locuinţa L. 13 descoperită la capătul de S al secţiunii nr. VIII este de tipul bordeielor semiîngropate. Spre colţul de V a avut un cuptor din pietre, iar spre latura de NV o laviţă din pământ cruţat. Intrarea era situată pe latura de SE, în faţa gurii cuptorului. Inventarul descoperit este format în primul rând din ceramică, lucrată manual. Dintr-o pastă grosieră s-au confecţionat vase borcan şi tipsii. Unele vase borcan au fost ornamentate cu alveole pe buză, iar unele tipsii au fost decorate cu crestături. Categoria ceramicii lucrate la roată este reprezentată de fragmente din vase borcan, confecţionate dintr-o pastă bună cu nisip în compoziţie. Din inventar mai fac parte două cuţite din fier, o fusaiolă bitronconică din lut şi un colţ de mistreţ cu urme de prelucrare. Caracteristicile inventarului, în primul rând ale ceramicii lucrate manual, asigură încadrarea acestei locuinţe în nivelul aşezării din secolele VI - VII. Tot în sectorul A, prin săparea secţiunii nr. IX a fost surprinsă, aproape cu certitudine, limita de E a aşezării din secolele V - IX.
În sectorul B, pentru a surprinde limitele necropolei din secolul al IV-lea, cercetată parţial în 1992, s-au trasat mai multe secţiuni. Din malul pârâului Valea Albă s-a mai recuperat parţial inventarul unui mormânt de incineraţie, notat M. 17. Din inventarul acestui mormânt s-a recuperat un vas întregibil, reprezentând o cană cenuşie, lucrată la roată. A mai fost descoperită o fibulă din fier, de dimensiuni mai mari, slab conservată.
În secţiunea nr. VI s-a descoperit un mormânt de incineraţie în urnă, notat M. 18. Până acum s-au descoperit în total 18 morminte, dintre care 16 sunt de incineraţie, iar două de inhumaţie. Necropola, de tip Sântana de Mureş, poate fi încadrată în primele decenii ale secolului al IV-lea p. Chr.
În sectorul B au fost descoperite şi materiale ce dovedesc întinderea şi în această zonă a aşezării carpice din sec. II - III. Au fost surprinse parţial unele complexe de locuire şi o groapă menajeră. Pe lângă ceramică, menţionăm două fibule carpice, dintre care una bine păstrată. Un fragment de gât de amforă are inscripţia KEP. Pe un alt fragment de amforă apare un semn alfabetiform, cu vopsea roşie, "y".
Cercetările din acest an au scos la iveală şi locuinţe din secolele VI - VII şi VIII - IX. În secţiunea nr. IV au fost dezvelite integral două locuinţe de tipul bordeielor semiîngropate, notate L. 1B şi L. 2B, iar în secţiunea nr. V a fost surprins parţial un bordei semiîngropat, notat L. 3B. În bordeiul L. 1B instalaţia pentru foc era reprezentată de un cuptor din pietre, de mari dimensiuni. În L. 2B s-a găsit o vatră din pământ cu bolovani. În cele trei locuinţe s-au găsit vase întregi şi fragmentare confecţionate manual, dintr-o pastă grosieră. Unele borcane sunt zvelte, au gura largă şi buza ornamentate cu alveole şi crestături. S-au găsit şi fragmente de tipsii. În L. 2B s-a găsit o unealtă din os, de tipul celor descoperite în aşezările din secolele VI - VII de la E de Prut, respectiv la Scoc, Brăneşti şi Bakota în Basarabia.
Inventarul descoperit în L. 1B, L. 2B şi L. 3B, în primul rând caracteristicile ceramicii, cu analogii în alte aşezări cercetate sistematic în aceeaşi microregiune, asigură atribuirea celor trei locuinţe nivelului aşezării de la Borşeni din secolele VI - VII.
În secţiunea nr. VI au fost descoperite resturile unei locuinţe, distrusă în mare parte prin surparea malului pârâului Valea Albă. Această locuinţă, notată L. 4B este tot de tipul bordeielor semiîngropate. În pământul de umplutură din suprafaţa păstrată a locuinţei s-au găsit fragmente ceramice din vase borcan, cu alveole pe buză şi fragmente de tipsii, dar şi fragmente din borcane realizate la roată, ornamentate cu benzi de striuri vălurite şi drepte. Aceste fragmente permit încadrarea locuinţei L. 4B în faza târzie a aşezării, respectiv în secolele VII - VIII / IX.
Recapitulând, în sectorul B s-au descoperit locuinţe din secolele II - III, VI - VII şi VII - VIII / IX, precum şi alte două morminte din necropola din secolul al IV-lea p. Chr. Descoperirile din sectorul B dovedesc întinderea aşezărilor din secolele II - III, VI - VII şi VIII - IX descoperite în sectorul A până în această limită de V a sitului arheologic.
Foarte probabil cele două sectoare fac parte dintr-un sit arheologic unitar, care va fi confirmat sau infirmat de cercetările viitoare.
Obiectivul cercetărilor viitoare. Se impune salvarea şi cercetarea tuturor mormintelor din necropola Sântana de Mureş, care este afectată de viiturile pârâului Valea Albă, cât şi cercetarea aşezărilor din secolele II - IV, VI - VII şi VIII - IX, care dovedesc continuitatea de locuire pe parcursul întregului mileniu al etnogenezei românilor.
O propunere de valorificare a descoperirilor este publicarea monografică a rezultatelor cercetării.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu