Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Focşani | Judeţ: Vrancea | Punct: Biserica "Sf. Gheorghe" - Armenească | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Focşani
Comuna   mun. Focşani
Punct
Biserica "Sf. Gheorghe" - Armenească
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Nicodei Aurel responsabil Muzeul Vrancei, Focşani
Cod RAN    174753.02
Raport În anul 1999 au început lucrările de consolidare a monumentului.
Biserica are hramul "Sf. Gheorghe" şi este construită în a II-a jumătate a sec. al XVIII-lea de către Gheorghieş Hagiu şi comunitatea armeană din Focşanii Munteni. Ea era încă în construcţie în anul 1789, dar documentar existenţa unei biserici armeneşti este atestată anterior anului 1733. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea biserica este părăsită.
Adaptat la condiţiile impuse de lucrările de consolidare a monumentului sondajul arheologic a urmărit 2 obiective principale:
1. identificarea caracteristicilor constructive la nivel de fundaţie a actualei biserici;
2. relevarea planimetriei unor construcţii anterioare şi identificarea funcţionalităţii acestora.
Pentru identificarea caracteristicilor constructive ale fundaţiei bisericii actuale s-au făcut mai multe secţiuni în interiorul şi în exteriorul bisericii. S-au relevat următoarele aspecte:
a) fundarea s-a făcut într-un teren relativ friabil alcătuit dintr-o argilă nisipoasă;
b) fundaţia turnată unitară este alcătuită din bolovani de râu şi fragmente de cărămidă legate prin mortar consistent de nisip cu var foarte consistent. Aceasta are o adâncime de cca. 1,7 - 1,8 m pe laturile sudică, vestică, nordică, pe absida nordică adâncimea fundaţiei turnate este de cca. 1,2 m.
La absida altarului fundaţia turnată face un umăr aproximativ pe axul longitudinal al bisericii, coborând până la cca. -2,2 m. Lăţimea fundaţiei turnate este cuprinsă între 1,5 - 1,7 m pe laturile exterioare ale bisericii. Peste fundaţia turnată unitar cu aceasta, este construită fundaţia zidită, alcătuită din 7 - 8 asize de cărămidă legate prin mortar de nisip şi var foarte consistent. Cărămizile sunt foarte rezistente şi au dimensiunile: L = 25 - 26 cm x l = 14 - 15 cm x h = 5 - 6 cm.
Fundaţiile intermediare pridvor - naos şi naos - pronaos-au aceleaşi adâncimi şi caracteristici constructive cu fundaţiile exterioare fiind construite unitar cu acestea, dar cu lăţimea de cca. 1,3 - 1,4 m.
A. În interiorul bisericii pe latura sudică a naosului în S. 1 şi S. 2 am relevat o fundaţie turnată alcătuită din bolovani de râu, cu câteva fragmente de cărămidă legate cu mortar de var cu nisip de consistenţă ridicată. Această fundaţie are o adâncime de -0,8 m şi faţa ei se găseşte la cca. 0,7 m faţă de nivelul de călcare actual al naosului. Are lăţimea de 1,2 m şi este adosată fundaţiei bisericii actuale în adâncime, dar unitară cu fundaţia turnată la partea superioară. Nu am putut stabili rolul acestei formaţiuni.
c) La acelaşi nivel de construcţie cu fundaţia mai sus amintită am relevat parţial o formaţiune, formată din mortar cu nisip cu var foarte consistent.
d) În absida altarului, în apropiere de axul longitudinal cărui bază se coboară până la -3,4 m faţă de nivelul de călcare actual care este aproximativ egal cu nivelul feţei fundaţiei zidite.
B. În exteriorul bisericii am relevat o fundaţie adosată fundaţiei bisericii actuale. Aceasta este alcătuită din bolovani de râu cu câteva fragmente de cărămidă şi mortar consistent, având adâncimea de -0,9 cm şi faţa superioară a acesteia fiind "încălecată" de fundaţia zidită a bisericii.
Sondajele au relevat planimetria unei construcţii de plan aproximativ dreptunghiular, cu lăţimea interioară de 6,9 m şi lungimea interioară de cca. 15 m.
Latura nordică, cu o lăţime de 0,8 - 1 m, este adosată fundaţiei sudice a bisericii pe o lungime cca. 17 m şi adâncimea de -0,9 / -1 m.
Latura vestică cu lăţimea de 1,1 - 1,2 m, adâncimea de -0,9 / -1 m, are lungimea interioară de 6,9 m. Pe această latură se păstrează două asize de cărămidă ale fundaţiei zidite. Cărămizile au dimensiunile de 26/27 x 15/16 x 4/4,5 cm.
Latura sudică este demolată în apropierea colţului de SV pe o distanţă nedeterminată, fiind reperată către zona mediană. Are lăţimea de 1,2 - 1,4 m şi o adâncime de cca. -0,9 / -0,95 m. Colţul de SE şi latura de E a acestei fundaţii are o lăţime de 1 / 1,2 m şi adâncimea de -0,8 / -0,85 m şi este legată de fundaţia bisericii.
e) Paralel cu fundaţia nordică a acestei foste construcţii am reperat o fundaţie turnată, alcătuită din bolovani de râu legaţi cu mortar cu lăţimea de 75 cm şi adâncimea de -0,45 / -0,5 cm, aflată la 1,2 m sud de fundaţia amintită.
La cca. 15 m de biserica actuală am reperat o conductă de olane aflată la adâncimea de -1,2 / -1,4 m, orientată E - V. Olanele sunt din ceramică cu lungimea de 25 cm şi diametrul exterior de cca. 16 cm. Conducta este protejată de un înveliş de cărămidă. Dimensiunile cărămizilor sunt 25 x 11,5/12 x 3,5/4 cm.
În secţiunile cercetate am reperat mai multe morminte de inhumaţie cu adâncimi cuprinse între -0,9 şi -1,6 m. Înhumaţii sunt înmormântaţi în poziţie creştină, iar mormintele nu au avut inventar.
Materialul arheologic recoltat constă în ceramică fragmentară şi reîntregibilă, câteva fragmente de cahle de sobă cu motive vegetale, o pipă de ceramică, obiecte metalice.
Concluzii
1. Biserica actuală a fost construită lângă partea nordică a unei construcţii anterioare databile documentar anterior anului 1733.
2. Funcţionalitatea acestei construcţii nu este clară încă, dar luând în considerare dimensiunile şi planimetria este probabil tot o biserică cu plan asemănător bisericii actuale.
3. Este necesară continuarea cercetării arheologice pentru delimitarea exactă a planimetriei construcţiei reperate, în zona sudică a acesteia, şi în interiorul bisericii, după înlăturarea sprijinirilor.
De asemenea este necesară identificarea funcţionalităţii zidăriilor reperate în interiorul acestei construcţii şi traseul conductei de olane.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu