Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Biserica cu rotondă | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Geoagiu
Comuna   Geoagiu
Punct
Biserica cu rotondă
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Petrov Gheorghe
Cod RAN    89570.01
Raport Începute în anul 1993, cercetările arheologice de la biserica cu plan central (rotonda) din Geoagiu (fost sat Geoagiu de Jos), au continuat şi în anul 2000 cu a VIII-a campanie de săpături. Deşi au fost atâtea campanii, totuşi, considerăm că la acest important monument de arhitectură medievală nu s-a săpat îndeajuns, pentru a lămuri tot ceea ce ne interesează, deoarece în fiecare an fondurile alocate au fost modeste, ca să nu spunem simbolice.
Biserica este alcătuită dintr-o navă circulară cu diametrul interior de 5,5 m, continuată spre răsărit cu o absidă semicirculară lungă de 2 m şi care are o deschidere înspre navă de 3 m. Lungimea construcţiei pe axa E - V este de 7 m în interior şi de 9 m în exterior. Materialul de construcţie folosit la ridicarea rotondei a fost cărămida romană în asociaţie cu o cantitate mai redusă de piatră de râu, prezentă mai mult în părţile superioare ale elevaţiilor. Intrarea în rotondă se face prin partea de SV, printr-un portal introdus în zidărie într-o fază mai târzie; portalul este format din doi uşciori de piatră cu muchiile exterioare teşite, ambii fiind prevăzuţi la părţile superioare cu câte un capitel cubic. Deasupra, două rânduri de cărămidă medievală ieşite puţin în afară în raport cu paramentul, formează un arc uşor frânt. Un alt arc, de formă semicirculară, realizat din cărămidă romană şi aflat mai sus decât arcul portalului actual, trebuie să fi fost cel iniţial. Rotonda este prevăzută cu un număr de şase ferestre: una în partea estică a absidei şi restul în navă, câte două pe părţile de N şi de S, iar ultima la V; în afară de fereastra vestică care este rotundă, toate celelalte sunt dreptunghiulare cu închideri semicirculare la partea superioară. Aceste ferestre aparţin prin formă şi stil epocii romanice, fiind tratate în ambrazură, strâmtate la mijloc, cu evazări largi spre exterior şi interior. Ferestrele navei sunt amplasate în partea superioară a elevaţiilor, iar cea de la absidă se află mai jos, deoarece absida fusese boltită în vechime, cu o semicalotă din piatră şi cărămidă, din care astăzi se mai păstrează doar punctele de plecare ale acesteia.
În literatura de specialitate există puţine referiri la acest unic monument de cult din Ardeal. Edificiul este singura rotondă din ţară care se mai află în picioare şi poate fi văzută. În jurul bisericii există un cimitir, în care primele înmormântări au început să se facă în secolul al XI-lea, în vremea regelui Ladislau I (1077 - 1095), iar ultimele în cursul secolului al XVIII-lea. Cercetarea cimitirului a fost şi este posibilă, astăzi, doar în perimetrul actual al curţii casei parohiale reformate, pe terenul delimitat strict de împrejmuirea acesteia. În cele opt campanii de săpături, între anii 1993 - 2000, au fost descoperite şi cercetate un număr de 157 morminte, depistate într-un număr de 17 şanţuri arheologice (Supr. I, S. 1 - S. 16).
În campania din anul 2000 au fost practicate trei secţiuni, după cum urmează: S. 13 = 3,5 x 2 m, la SE de rotondă, în cimitir, cu laturile mai lungi dispuse pe relaţia V - E (între latura vestică a lui S. 13 şi latura estică a lui S. 4 / 1995 - secţiune practicată direct pe zidurile rotondei, în partea sudică, la îmbinarea navei cu absida - există o distanţă de 3 m); S. 14 = 4,15 (latura estică) x 3,9 (latura vestică) x 2 m, pe latura nordică a navei, pornind direct de pe zidurile acesteia (S. 14 s-a aflat practicată între două secţiuni mai vechi, ambele pornite tot de pe zidurile rotondei - S. 5 / 1996 la E şi S. 11 / 1999 la V - acestea fiind despărţite de noua secţiune prin martori de 0,5 m); S. 15 = 3 x 1,5 m, în cimitir, la N de S. 12 / 1999 cu martor de 0,5 m între ele (S. 15, cu laturile mai lungi pe relaţia V - E, se află la o distanţă de circa 11 m faţă de absida rotondei).
În aceste secţiuni au fost descoperite un număr de 20 morminte (M. 138 - M. 157): 11 în S. 13 (M. 138 - M. 148), unul în S. 15 (M. 149) şi opt în S. 14 (M. 150 - M. 157). Din cele 20 de morminte depistate au fost cercetate doar 17, deoarece la trei dintre ele (M. 140, M. 144, M. 148 / S. 13) au fost surprinse doar capetele sau marginile gropilor de înmormântare care ieşeau din profile pe suprafeţe mici, ceea ce nu a mai permis adâncirea pe gropi până la aflarea scheletelor. În S. 14 au mai fost descoperite, în plus, părţile superioare din scheletele a doi defuncţi (M. 72, M. 76) surprinşi în S. 5 / 1996; totodată a fost marcată şi groapa lui M. 80, care vine tot din S. 5, neputând însă ajunge la schelet din aceleaşi cauze amintite mai sus. Toate mormintele descoperite în campania din anul 2000 au fost lipsite de inventar funerar.
La mormintele din cimitirul aflat în jurul rotondei deosebim două orizonturi de înmormântare: unul mai vechi, de epocă arpadiană - datat cu monede din vremea regilor Ungariei Ladislau I (1077 - 1095) şi Coloman (1095 - 1114) - cu defuncţii îngropaţi fără sicrie, în gropi cu adâncimi relativ mici; altul mai nou, cu înmormântările începând probabil din secolul al XIII-lea şi continuate în secolele următoare, cu defuncţii depuşi în sicrie şi în gropi mai adânci (pentru amănunte şi detalii, vezi rezumatele din Cronicile sesiunilor de rapoarte anterioare, precum şi articolul nostru publicat în AMN, 33 / I, 1996, p. 403 - 414).
În privinţa cronologiei începuturilor rotondei, ne menţinem în continuare părerea că aceasta a fost ridicată, cel mai devreme, probabil pe la începutul secolului al XII-lea. Clarificări şi concluzii mai precise, lipsite de unele din incertitudinile actuale, vor fi posibile numai după finalizarea cercetărilor arheologice; investigaţiile vor fi continuate în interiorul rotondei, apoi în exterior, lângă ziduri, precum şi la diferite distanţe faţă de monument, în cimitir.
Planşa 21
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu