Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bumbeşti-Jiu | Judeţ: Gorj | Punct: Vârtop, Gară | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Gorj
Localitate   Bumbeşti-Jiu
Comuna   Bumbeşti-Jiu
Punct
Vârtop, Gară
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    79317.02 79317.01
Raport A. Vârtop - Aşezarea civilă romană.

Aici s-a descoperit o locuinţă de mari dimensiuni (12,5 x 11,30 m) de formă patrulateră, formată din şase încăperi. Fundaţia locuinţei este realizată din piatră de râu, având ca liant pământul; zidul avea lăţimea de 40 cm., iar înălţimea acestuia se mai păstrează până la 20 de cm. de talpa zidului. Peste această fundaţie, în dreptul camerelor 1 şi 2 au fost surprinse urmele unor bârne de lemn de dimensiuni relativ mari (după fragmentele carbonizate descoperite). Pe unele din aceste bârne se pot observa mai multe orificii circulare cu diametrul de 10 cm. Pentru fixarea stâlpilor verticali pe care erau împletite nuiele lipite cu chirpic, ce formau pereţii locuinţei.
Pe latura sudică din cea de-a doua încăpere a fost descoperită o vatră de foc cu dimensiunile de 0,70 x 0,45 m, ridicată cu 8 cm peste nivelul podelei. Aici a fost descoperită o mare cantitate de sticlă topită, iar de lângă vatră s-a scos la iveală o foiţă de aur de 0,60 gr. (cu titlul de 900 %), folosită probabil la confecţionarea bijuteriilor.
În aceeaşi încăpere s-au mai descoperit două fragmente de lamă de coasă şi un fragment de coasă cu inel şi cioc de prindere a cozii, fragmentele a două lame de foarfeci şi un ciocan.
S-au descoperit de asemenea, 5 monede, două de la împăratul Traian, emise între 114-117, două de la împăratul Hadrian emise după 125, iar una ilizibilă.
Dintre materialele ceramice s-au descoperit vase miniaturale de culoare roşie şi albă, fragmente de terra sigillata de culoare roşie cu motive decorative vegetale şi animaliere. Aceste fragmente au fost produse în Gallia centrală şi se datează la mijlocul secolului II p.Chr. S-a descoperit şi un opaiţ cu inscripţia FORTIS. De asemenea, o fibulă cu balama, fragmente de amfore, o mortaria, fragmente de cărămizi şi ţigle romane.
În apropierea acestei locuinţe s-a descoperit un drum roman ce făcea legătura între aşezarea civilă şi castrul cu val de pământ de la Vârtop.
Aşezarea civilă romană de la Vârtop-Bumbeşti-Jiu se datează între 106 şi sfârşitul secolului II p.Chr., după ultima monedă descoperită de la Faustina Minor.

B. Bumbeşti-Jiu - Gară. Aşezarea civilă romană.

În partea de sud-vest a aşezării civile s-a descoperit un cuptor de ars ceramică. Camera focarului este de formă circulară a fost săpată în sol, talpa sa coborând până la 1,55 m. Dimensiunile sale îl pot încadra în rândul cuptoarelor mari, diametrul fiind de 2,40 x 2,50 x 2,58 m. În centrul camerei de ardere a fost amenajat pilonul central, el fiind obţinut din pământul cruţat în momentul săpării cavităţii focarului. Sistemul de susţinere a plăcii perforate, grătarul, alături de pilonul central, prezintă un ingenios mod de amenajare. Au fost practicate în lutul crud al pereţilor focarului orificii de formă aproximativ pătrată, numărul lor fiind de 19. În aceste orificii au fost fixate cărămizi mari, iar în prelungirea fiecărei cărămizi fixate cu lut pe perete, a fost aşezată o altă cărămidă al cărei punct de sprijin era pilonul central. Camera superioară a cuptorului avea forma unei cupole, pereţii săi având o grosime de 10 cm. Canalul de alimentare a focarului era aşezat în partea de est a cuptorului şi având o formă aproximativ pătrată, cu latura de 50 cm.
La limita sudică a acestei fundaţii a fost descoperită o unealtă de ştampilat, folosită la ştampilarea ceramicii cu literele M şi F.
Tot lângă acest cuptor de ars ceramică a fost descoperită o monedă de la Septimius Severus.
În partea de nord-vest a aşezării civile a fost descoperită fundaţia unei clădiri de dimensiuni relativ mari. Fundaţia este realizată din pietre de râu legate cu pământ, construcţia are o formă dreptunghiulară cu laturile de 17,30 x 20,25 m. În apropierea acestei clădiri s-a descoperit un drum roman care intra pe poarta de sud a castrului cu zid de piatră din apropiere.
În partea de sud-est a aşezării civile, în apropierea cuptorului de ars ceramică descoperit în anii anteriori, s-a descoperit o fundaţie de formă circulară, aparţinând probabil unui depozit. Grosimea fundaţiei este de 0,90 m, ea fiind realizată din pietre de râu legate cu pământ. Diametrul interior este cuprins între 5,40-5,30 m. Podeaua construcţiei a fost realizată dintr-un strat gros de nisip.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu