Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Lazuri | Judeţ: Satu Mare | Punct: Lubi Tag | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Satu Mare
Localitate   Lazuri
Comuna   Lazuri
Punct
Lubi Tag
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Marta Liviu Muzeul Judeţean Satu Mare
Stanciu Ioan Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cod RAN    137979.01
Raport Obiectivele celei de-a VII-a campanii (21 august - 28 septembrie 2001) au fost: continuarea săpăturii în zona centrală a aşezărilor din diferite perioade (suprafeţele nr. 28 - 29, fiecare de 6 x 6 m); prelungirea spre SE a mai vechii S. V, cu scopul de a surprinde limita locuirilor în această direcţie (au fost deschise încă 4 segmente, fiecare măsurând 10 x 1,5 m). Cu scopul de a cerceta integral locuinţa nr. 30 (epoca bronzului), parţial surprinsă în segmentul 3 al S. V (1998), a fost trasată suprafaţa. nr. 31 (6 x 6 m ).
În ce priveşte stratigrafia, nu au intervenit elemente noi. Începând cu segmentul 5 al S. V, stratul de pământ negru se subţiază şi conţine extrem de puţine materiale din epoca romană sau ulterioare. De aceea, este foarte probabil că locuirile mai târzii (epoca romană, aşezarea slavă timpurie şi cele medievaIe timpurii) nu se mai extind spre sud-est. În schimb, locuirile din epoca bronzului, hallstattiană şi Latene C sunt reprezentate în continuare prin complexe. Materialele recoltate se păstrează la MJ Satu Mare.
Locuirile din epoca bronzului şi hallstattiană. În săpăturile din acest an au fost descoperite numeroase obiective arheologice şi materiale preistorice ce pot fi atribuite culturilor Suciu de Sus şi Gáva, precum şi o groapă din perioada Latene C.
Printre complexele culturii Suciu de Sus au fost cercetate un mare număr de gropi cu diferite destinaţii de utilizare, în general bogate în material arheologic. Dintre acestea menţionez în mod special o groapă de provizii cu profil în formă de pâlnie. De asemenea au fost cercetate două platforme compacte de chirpici, reprezentând rămăşiţele a două locuinţe de suprafaţă incendiate (L. 30 şi L. 36). În umplutura complexelor culturii Suciu de Sus a apărut o mare cantitate de material ceramic cu forme şi decor specific fazei clasice târzii. Şi în acest an au fost descoperite numeroase piese de bronz: o dăltiţă, un ac torsadat, un pandantiv, un fragment de seceră şi sârmuliţe de bronz.
Activitatea metalurgică din aşezare este atestată de descoperirea unui fragment de tipar din gresie utilizat pe ambele feţe, una dintre ele fiind folosită pentru turnarea unor inele de bronz.
Dintre obiectivele arheologice ce aparţin culturii Gáva deosebit de interesantă este descoperirea unei gropi în care alături de oase calcinate şi fragmente de vase a fost aşezat un craniu de cerb.
O noutate este descoperirea în suprafaţa 31 a unui fragment de locuinţă şi a două gropi în care alături de materialul ceramic negru canelat de factură Gáva au apărut şi unele tipuri de vase necunoscute în cadrul acestei culturi, cum ar fi o cană cu fund globular şi gât înalt şi drept. Pentru aceasta cea mai apropiată analogie am identificat-o în formele de vase atribuite grupului de descoperiri de tip pre-Kustanovice din Ucraina de la V de Carpaţi.
Obiectivele cercetărilor viitoare. Deosebit de importantă este obţinerea de noi date referitoare la etapa hallstattiană mijlocie, perioadă cvasi-necunoscută în NV României.
De asemenea, orice informaţie obţinută prin cercetări noi are mari şanse să fie corelată cu datele oferite de cercetările din anii 1977 - 1979 şi 1993 - 2000, oferind imagini de ansamblu coerente asupra perioadei târzii a epocii bronzului, a primei vârste a fierului şi a epocii Latene (C şi D) din NV României. [Liviu Marta]
Locuirile din epoca Latene şi din mileniul l p. Chr.
Perioadei Latene C îi aparţine complexul nr. 197 (S. V, segment 7, C. 5 - 7), parţial identificat. Este o groapă menajeră, de formă circulară în plan, cu diametrul de 2,1 m, îngustată spre fund, până la 1 m diametru; de la nivelul identificării avea adâncimea de -1,42 m. A fost umpIută în timp, aşa cum indică Ientilele succesive de pământ negru, parţial amestecat cu argilă. În partea superioară a umpluturii se afla un strat compact de cărbune, peste care s-a aruncat cenuşă amestecată cu cărbuni şi pământ ars. Inventarul este foarte sărac, fiind găsite fragmente ceramice Iucrate cu mâna şi la roată (relativ mărunte) şi oase de animale. Aproape sigur, acest complex este în legătură cu o Iocuinţă, aflată în pământul nesăpat din imediata apropiere (asocierea a fost constatată în cazul celorlalte locuinţe contemporane).
Epocii romane îi aparţin mai multe gropi de stâlpi, identificate în suprafeţele 28 şi 29. Cele cu numerele 179, 183, 183 a, 185, 186, 189, 191 marchează o suprafaţă rectangulară, cu laturile de cca. 4,8 x 3,6 m, respectiv conturul unei construcţii de suprafaţă. Pe întreaga suprafaţă a complexului au fost găsite doar câteva cioburi din epoca romană (majoritatea lucrate la roată). Probabil că în legătură cu această construcţie se află o fibulă de bronz (turnată), găsită în stratul de pământ arat, aparţinând tipului Almgren V.104 (seria 5).
În suprafaţa 31, în imediata apropiere a unui complex similar identificat în S. V (1998), a fost găsită o fântână (complexul 194). Fântâna propriu-zisă are formă dreptunghiulară în plan (0,94 x 0,8 m), construită fiind din scânduri îmbinate la capete (s-au păstrat doar câteva bucăţi mici, însă trebuie să fi fost identică celei cercetate în 1998, cu structura de lemn foarte bine conservată). A fost amenajată într-o groapă cu diametrul la gură de 2,56 m, îngustată la 0,6 m de la nivelul identificării (-0,7 m) până la 1,5 m diametru, dimensiune păstrată apoi până la fund. Complexul are adâncime de -4,13 m (de la -0,7 m), oprindu-se într-un strat de argilă nisipoasă, în care apa freatică apare din abundenţă. Până la adâncimea de 2,2 m era umplut cu pământ negru, apoi cu pământ negru amestecat cu argilă (până la -2,6 m) şi în continuare cu mâl de culoare cenuşie-vineţie, în care au apărut şi resturi de scânduri. Spaţiul dintre laturile fântânii a fost succesiv umplut cu argilă foarte puternic tasată. Pe întreaga adâncime a umpluturii au fost găsite foarte puţine materiale, cu precădere bucăţi de chirpici ars şi cioburi, majoritatea preistorice, dar şi din epoca romană, rulate. Pe marginea sudică a gropii în care fântâna a fost amenajată, între -0,52 / -0,67 m (de la actualul nivel de călcare) se aflau jumătatea inferioară a unei oale lucrată cu mâna, împreună cu un vălătuc paralelipipedic şi două cioburi lucrate la roata rapidă, unul ornamentat cu pieptenele. Fie că materialele amintite aparţin orizontului aşezării din sec. VI, cum ar putea indica oala lucrată cu mâna şi vălătucul, fie că reprezintă locuirea databilă în sec. IX - X, ele ar putea indica datarea acestui complex. Deşi în umplutură nu au apărut materiale moderne, nu exclud posibilitatea ca fântâna să fie recentă, mai ales că partea sa superioară pare să taie stratul de pământ negru, aflat imediat sub humusul actual (acesta fiind bulversat).
Cu prilejul săpării unui şanţ îngust (pe marginea şoselei asfaltate) pentru montarea cablului telefonic, Liviu Marta a adunat din centrul localităţii mai multe materiale, foarte interesante. De aceea, în faţa casei cu nr. 191 (proprietar Csucs Béla) am deschis în 29 septembrie 2000 o mică suprafaţă (4,5 x 1,5 m). Muncitorii care săpaseră şanţul au adunat de aici (pe porţiunea unei pete de pământ negru) multe fragmente ceramice lucrate la roata rapidă sau înceată, unele ornamentate (pot fi preliminar datate în sec. X - XI), împreună cu multă zgură şi o lupă de fier. Până la -1,2 m, nu am identificat decât un strat masiv de umplutură (eventual pivniţa umplută a unei case mai vechi), cu multe materiale moderne, printre ele şi câteva cioburi medievale timpurii. S-ar putea presupune că sub casele şi în grădinile aflate de o parte şi alta a şoselei există o aşezare medievală timpurie, reprezentând un orizont cvasi-necunoscut în zonă. În imediata apropiere, în faţa dispensarul veterinar, în acelaşi şanţ săpat de lucrătorii de la Romtelecom, au fost găsite mai multe fragmente dintr-un vas parţial întregibil, lucrat la roată, din pastă cenuşie, semifină, care ar putea fi datat preliminar (prin comparaţie cu alte materiale din zonă) în sec. IV p. Chr. [Ioan Stanciu]
Rezumat
English Abstract The excavation at Lazuri - Lubi Tag provided significant information concerning the Late Bronze Age (the Suciu de Sus culture), Hallstatt period (the Gáva culture) and Latène period.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu