Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Fântâna Albă | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Mirşid
Comuna   Mirşid
Punct
Fântâna Albă
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băcueţ-Crişan Sanda
Matei Alexandru
Stanciu Ioan
Cod RAN    142131.01
Raport Aşezarea a fost descoperită în urmă cu 24 de ani. Se întinde pe o suprafaţă de câteva hectare la confluenţa pârâului Lupilor (partea nordică) cu pârâul Valea Sărată în dreptul podului drumului comunal ce duce spre satul Firminiş. Cursul spre NE al văii Apa Sărată formează limita vestică a aşezării, spre S pârâul Lupilor, în E pantele dealurilor împădurite de deasupra izvorului amenajat numit "Fântâna Albă". Spre NE aşezarea continuă cca. 250 - 300 m, ocupând conul de dejecţie făcut de-a lungul miilor de ani de pârâul Lupilor. Această suprafaţă plată de luncă de cca. 4 - 6 ha are o prelungire de cca. 1 - 1,2 de km spre izvoarele pârâului Lupilor care se îngustează la capăt ajungând la 40 - 60 m, terminându-se practic la baza pantelor abrupte a masivului deluros cunoscut sub numele de Dealul Mare. Aproximativ pe direcţia cursului Văii Săratei, respectiv ENE, suprafaţa aşezării este tăiată de drumul judeţean Jibou - Mirşid - Crişeni - Zalău. Şoseua asfaltată şi rigolele sale acoperă o parte a aşezării. De o parte şi de alta a drumului aşezarea este străbătută de magistralele de conducte de apă şi gaz care alimentează zona industrială a municipiului Zalău. Prin această aşezare în epoca romană sec. II - III p. Chr. trecea unul din principalele drumuri comerciale romane care ieşeau din provincia Dacia Porolissensis, trecea de-a lungul aşezări apoi pe valea Săratei coborând în Valea Zalăului. Drumul trecea prin spaţiile locuite de seminţiile barbare, dacii liberi, vandali, sarmaţi făcând legătura dintre Porolissum şi Aqvincum (Pannonia).
Obiectivele cercetării. Pe partea dreaptă şoselei judeţene la V de aceasta, conform proiectului avizat de RomTelecom la 15 m de axa drumului a fost implantat un cablu optic pentru comunicaţii. Pentru salvarea patrimoniului cultural arheologic aflat în pericol de a fi distrus de şanţul necesar implementării cablului (-1,5 m adâncime) a fost efectuată o săpătură de salvare.
Rezultatele cercetării. Cercetarea s-a efectuat pe partea de V a şoselei la km. 85,400 - 85,600, secţiunea fiind amplasată la 15 m de axul drumului, conform proiectului avizat de RomTelecom. Secţiunile însumează peste 230 m2, care corespunde la peste 160 m liniari de secţiune cu lăţimea de 1,50 m rezultând cca. 2400 m3 de pământ excavat. Stratigrafic, terenul apare până la -0,6 / - 0,7 m adâncime ca o depunere masivă aluvionară constituită din pietriş mărnos, piatră foarte măruntă de marnă ("mal"), tuf vulcanic spălat şi adus de-a lungul sutelor de ani, depus în capătul acestei suprafeţe ce reprezintă în fond un con de dejecţie a pârâului Lupilor. Această depunere acoperă practic peste tot întreaga suprafaţă a aşezării vechi de epocă romană şi chiar pe cea aparţinând sec. VII - VIII, ce a fost identificată aici. Nivelul de locuire apare începând de la -0,7 / -0,8 m adâncime şi este constituit dintr-un strat de pământ foarte negru în care apar puţine fragmente ceramice aparţinând sec. VII - VIII şi un material ceramic relativ mai bogat din epoca romană, sec. II - III. Între -0,8 / -1,15 (-1,2) avem nivelul de locuire din epoca romană sec. II - III. Acestei perioade i s-au surprins două nivele de locuire care se suprapun în unele zone ale aşezării.
În capetele NV şi NE ale secţiunii la adâncimea de peste -1,3 / -1,4 m a apărut un nivel de locuire ce aparţine perioadei dacice, sec. III - II a. Chr. În zona de NE se pare că a fost surprins un nivel de locuire, la cca. -1,2 / -1,3 m adâncime, ce ar putea aparţine unei aşezări dacice din faza clasică (prima sa parte) sec. II - I a. Chr.
În zona m. 4 - 12 a fost secţionat un complex - locuinţă dacică sec. III - II a. Chr., foarte greu sesizată în profilul secţiunii; doar abundenţa materialului arheologic tipic (vase cu "aripioare", butoni etc.) şi prezenţa unor urme de stâlpi de lemn ne-au indicat prezenţa acestuia în zonă.
În caroul 55 - 62 a fost surprins un complex de locuire din aceeaşi perioadă sec. III - II a. Chr., complex cu un contur rotunjit, sesizat la -1,3 / -1,45 m adâncime, din care a fost recoltat un bogat material ceramic. Acesta se află în totalitate în laboratorul de conservare şi restaurare.
Caroul 22 - 29 la -0,8 / -1,1 m s-a conturat foarte clar o locuinţă de suprafaţă cu plan rectangular având dimensiunile de 4 x 5,5 m. Laturile locuinţei, perimetrul ei şi colţurile acesteia sunt marcate de gropile stâlpilor de lemn ce susţineau pereţii şi chiar acoperişul. Pe latura de NE dispunerea stâlpilor marchează intrarea în locuinţă. Stâlpii de lemn aveau o grosime de cca. 0,4 - 0,45 m (diametru). Materialul arheologic datează această locuinţă în sec. II - III p. Chr., respectiv în epoca romană. Este posibil ca acest complex să se dateze numai în sec. III p. Chr.
Caroul 35 - 40, cu nivelul de călcare la cca. -0,9 / -1 m, aici a fost descoperită o altă locuinţă ce aparţine epocii romane, sec. II - III p. Chr. Orientarea clădirii este cu laturile lungi spre E - V, iar laturile scurte spre N - S. Această locuinţă foloseşte un alt sistem de construcţie. Dimensiunile surprinse în această zonă par să fie de 8 x 6 m. Locuinţa este de mari dimensiuni şi foloseşte ca temelie un strat de piatră de cca. 0,6 - 0,7 m lăţime şi 0,2 m grosime. Se pare că pe acest strat de piatră erau aşezate bârnele care formau probabil pereţii. Acelaşi sistem de construcţie - strat de piatră aşezat ca fundaţie într-un plan rectangular - este folosit şi la cea de-a treia locuinţă sesizată în zona m. 41 - 51. Această locuinţă este orientată E - V şi are dimensiuni relativ mari, respectiv 10 x 7m. Câteva aliniamente de stâlpi surprinşi în interiorul locuinţei prezintă sistemul de sprijin al acoperişului şi urmele unor compartimentări interioare. În ambele locuinţe au fost surprinşi urme de stâlpi de dimensiuni mai mici cca. 6 - 10 cm ce susţineau mobilierul interior - mese, laviţe, paturi etc.
Sub aceste locuinţe au apărut, sesizat clar stratigrafic, cu doar 0,05 - 0,1 m adâncime, urmele unui nivel iniţial ce aparţine epocii romane - o primă fază.
Stratigrafic cele două locuinţe mari cu fundaţie de piatră acoperă un prim nivel de locuire din epoca romană. Materialul arheologic ceramic este compus din vase de tradiţie şi factură specifică epocii romane lucrate la roată (95%), datate în sec. II - III p. Chr. Nu au fost descoperite fragmente ceramice databile în sec. IV p. Chr. Materialul ceramic lucrat cu mâna, descoperit în cele două nivele de locuire din epoca romană, aparţine categoriei de ceramică de tradiţie dacică, ornamentată cu butoni şi brâu alveolar. Formele ceramice prezente sunt vasul sac şi vasul borcan, specifice populaţie dacice băştinaşe. Merită semnalat aici lipsa, până acum, în suprafaţa cercetată a oricărui indiciu - fragment ceramic - care să ateste existenţa în acest loc a populaţiei germanice timpurii (grupul Przseworsk) - vandali, victoali, lacringi etc.
Ca o concluzie putem spune că această aşezare aparţinea unei populaţii dacice ce trăia aici foarte aproape de limes-ul provinciei Dacia Porolissensis. Zidul provinciei se află la cca. 750 - 800 m S de aceste locuinţe de mari dimensiuni. Prin aşezare trecea drumul comercial ce ieşea prin poarta practicată în zidul provinciei. Caracterul deosebit al locuinţelor, dispunerea şi mărimea lor, apropierea de zidul provinciei ne face să presupunem că era locuită de şefi de trib sau comercianţii daci şi alţi barbari prezenţi aici pentru schimb comercial - posibilă aşezare rezidenţială - un emporium. Descoperirea acestor locuinţe aparţinând dacilor liberi are o importanţă deosebită în studierea vieţii ce pulsa în imediată apropiere a frontierelor Daciei Porolissensis.
Al treilea nivel de locuire surprins în suprafeţele cercetate aparţine sec. VII - VIII. Au fost identificate urmele a 4 complexe-locuinţe ce aparţin perioadei de formare a poporului român. Materialul ceramic, deşi puţin şi fragmentar, aparţine în majoritate categoriei ceramicii lucrate cu roata rapidă, ornamentată cu benzi de linii în val realizate prin incizare cu pieptănul. Aceste complexe au surprinse parţial - o latură, stâlpi, un colţ - fără a se putea stabili dimensiunile şi forma. Un complex a apărut între m. 32,5 - 33,8, altul în zona sudică a locuinţei de epocă romană la m. 42 - 46, distrugând latura sudică a acesteia (temelia de piatră). Alt complex a apărut în zona estică a casetei IV la m. 34 - 37. În caroul 55,5 - 58,85 m, pe fundul secţiunii, la -1,15 / -1,2 m adâncime s-a conturat foarte clar urma unei locuinţe de suprafaţă caracteristică sec. VII - VIII. Pereţii locuinţei erau realizaţi din bârne aşezate orizontal şi îmbinate în stâlpii centrali ce susţineau şi acoperişul în două ape. A fost dezvelit cuptorul de tip pietrar foarte bine păstrat în colţul estic al locuinţei. Vatra cuptorului era realizată din două pietre netede foarte mari, pereţii fiind clădiţi tot cu pietre de mari dimensiuni. Materialul ceramic este constituit din ceramică lucrată în majoritate la roată rapidă, alături de care sunt prezente şi câteva fragmente lucrate cu mâna. Materialul ceramic datează locuinţa în sec. VII - VIII.
Obiectivele cercetării viitoare. Se vor efectua noi cercetări în zonele rămase necercetate în vederea stabilirii întinderii aşezării
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu