Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Nufăru | Judeţ: Tulcea | Punct: Dispensar şI Trecere bac | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Nufăru
Comuna   Nufăru
Punct
Dispensar şI Trecere bac
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Andonie Corneliu
Damian Oana
Vasile Mihai
Cod RAN    161062.09 161062.10
Raport Cercetările în cetatea bizantină, situată în intravilan-ul localităţii Nufăru, desfăşurate în perioada septembrie - octombrie 2000, s-au concentrat în zona nordică a promontoriului stâncos ce coboară spre Dunăre, pe care se desfăşoară aşezarea. Cu finanţare asigurată de Serviciul Arheologie din Ministerul Culturii, prin intermediul IAB şi ICEM Tulcea şi provenind din surse private, s-au desfăşurat lucrări de amenajare în punctele Dispensar şi Trecere bac (= proprietatea Enache Şinghi) şi săpături cu caracter de salvare pe proprietatea Adrian Petre. Obiectivele cercetate au constat din elementele de fortificaţie din epoca bizantină (zidul de incintă estic cu turn - curtea dispensarului uman; complexul debarcaderului - punctul "Trecere bac / proprietatea Enache Şinghi"), vieţuirea din secolele X - XIII în cadrul cetăţii bizantine (complexe de locuire şi gropi menajere - proprietatea Adrian Petre); necropola din punctul "Piatră" cu extinderea ei pe proprietatea Şinghi.
În curtea dispensarului uman, în cadrul unei suprafeţei (8 x 8 m, adâncimea de circa - 4 m) cercetate anterior, acoperite cu o construcţie de protecţie, s-a efectuat dezvelirea integrală a tronsonului din zidul de incintă estic cu turn, prin eliminarea pământului depus în scopul conservării, în vederea realizării unei completări a traseului zidului spre S şi a amenajării ulterioare a spaţiului respectiv din punct de vedere muzeistic.
În punctul "Trecere bac" (= proprietatea Enache Şinghi), în care a fost descoperit în 1999 un complex fortificat considerat debarcaderul cetăţii, s-au efectuat operaţiuni de îndepărtare a pământului depus în mod abuziv de către proprietarul terenului pe monument şi în zonă şi de regularizare a suprafeţei excavate anterior, completându-se totodată informaţiile referitoare la necropola din secolele XI - XII din zonă (în punctul "Piatră" şi pe proprietatea Şinghi) prin descoperirea unui mormânt de înhumaţie, aparţinând probabil unei fetiţe, în decubit dorsal, orientat V - E, cu craniul distrus, braţul drept pe bazin şi cel stâng pe lângă corp şi cu inventar compus din brăţări de sticlă.
Pe proprietatea Adrian Petre, situată pe strada de la E de localul Prislav, pe DS 67, în interiorul perimetrului fortificat al aşezării, nu departe atât de zidul de incintă vestic (cercetat pe proprietatea Ştefan Ene în 1990 - 1991), cât şi de zidul de incintă nordic (descoperit pe aceeaşi stradă în 1995), s-a realizat o săpătură de salvare în vederea eliberării terenului de sarcină istorică în spaţiul construibil al unei viitoare locuinţe (reprezentând o suprafaţă de 150 m2). Cercetarea s-a realizat prin intermediul unei secţiuni, orientate E - V, cu dimensiunile de 15 x 3 m, trasată la limita sudică a perimetrului construibil, reprezentând a treia parte din suprafaţa afectată de viitoarea construcţie, cu precizarea că ne-am adâncit în secţiune aproape -3 m, fără a fi epuizat nivelul arheologic. Datorită densităţii complexelor de locuire şi a abundenţei materialelor arheologice se impune continuarea săpăturii în campania 2001.
După o depunere modernă marcată de câteva gropi menajere, a fost cercetată vieţuirea aparţinând epocii medievale, constând din două nivele - cel databil în secolele XII - XIII (pământ cenuşiu prăfos), căruia îi aparţin o serie de gropi menajere cu material ceramic uzual şi smălţuit, şi cel databil în secolului XI (pământ cenuşiu gălbui), căruia îi aparţin câteva locuinţe adâncite, cercetate parţial, probabil de formă rectangulară, cu dimensiuni surprinse în secţiune de 4,6 x 1 m, 3,6 x 3,3 m, 5,2 x 3,4 m, 3,8 x 2,8 m, reperabile prin podelele consistente de pământ galben tasat, aliniamentele de gropi de par conţinând material lemnos şi amenajările cu piatră, unele cu vetre simple, cu un bogat inventar (ceramică uzuală şi smălţuită monocromă, amfore sferoidale şi piriforme cu guler, ustensile şi obiecte casnice din fier, bronz şi lut, podoabe). Se remarcă o dispunere ordonată, liniară, a locuinţelor, la distanţă de 0,6 m, după traseul gropilor de par, precum şi prezenţa mai multor gropi conţinând seminţe carbonizate. Din materialul monetar relativ numeros apărut, reprezentat în special de piese din bronz, aflate în curs de restaurare, amintim doar o monedă de aur emisă în vremea împăraţilor Constantin VII - Roman II (945 - 959), descoperită pe podeaua unei locuinţe cercetate în colţul nord-estic al secţiunii. O prezentare detaliată, pe complexe, urmează a fi făcută după încheierea săpăturii în acest punct din perimetrul aşezării fortificate de la Nufăru.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu