Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tăşad | Comuna: Drăgeşti | Judeţ: Bihor | Punct: Cetăţuia | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca   Hallstatt; Latene; Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz; Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Tăşad
Comuna   Drăgeşti
Punct   Cetăţuia
Sector   
Toponim   
Colectiv   Sever Dumitraşcu, Speranţa Pop, Florica Cheregi, Nicolae Sărac (Univ. Oradea), Ioan Crişan (MTC)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    29387.01
Raport A. Aşezarea neo-eneolitică
Au fost continuate săpăturile în zona centrală a platoului "Cetăţuia", deschizându-se încă o casetă (alăturată celei din anul 1993 şi perpendiculară pe secţiunea magistrală).
Stratul de depuneri antropogene este subţire, de 0,15 - 0,30 m. În partea vestică a casetei s-a descoperit o concentrare de lame şi aşchii de obsidian, provenind, după câte se pare, din trei surse diferite, deoarece lamele au culori diferite: negre, fumurii, maronii. A fost descoperit şi un vârf de săgeată triunghiular, cu marginile retuşate. Concentrarea, ca şi piesele răspândite în jur ar putea indica un atelier de lucrat vârfuri de săgeţi, pentru vânatul animalelor şi păsărilor din zona piemontană a Munţilor Pădurea Craiului.
Ceramica indică două niveluri de locuire: unul neolitic, şi al doilea neo-eneolitic, evidenţiat prin fragmente de oale derivate din influenţa Vincă.

B. Aşezarea hallstattiană (A1)
Au continuat săpăturile şi în zona depunerilor antropogene deosebite (0,80 - 0,90 m), faţă de depunerile antropogene din vestul platoului, unde s-au trasat încă două secţiuni perpendiculare pe secţiunea magistrală.
În stratul de pământ negru-compact a fost descoperită o mare cantitate de ceramică Hallstatt A1 şi numeroase rebuturi de vase numai parţial arse sau altele zgurificate. Este zona în care s-au descoperit spatule, bucăţi faţetate de grafit, ce oferă indicii pentru posibila existenţă, în această porţiune a zonei centrale a platoului "Cetăţuia" a unui atelier de olărie.
S-a constatat, prin materialul descoperit, că ceramica cu două feţe (roşie sau maronie în interior şi neagră lustruită în exterior, uneori canelată) a fost lucrată pe loc, folosindu-se pentru lustruire grafitul. Prezenţa unor vase bitronconice nelustruite, de aceeaşi culoare (maronie) pe ambele feţe, întăreşte această ipoteză. Rămâne însă să se urmărească în detaliu folosirea grafitului la "ungerea" sau lustruirea celor trei tipuri principale de vase de culoare neagră sau "cu două feţe": ceşti, castroane şi străchini cu buza invazată şi vase bitronconice ("urne", negre în exterior şi maronii sau cărămizii în interior).

C. Aşezare dacică
S-a continuat cercetarea zonei din interiorul incintei delimitate cu val şi şanţ, săpându-se încă o casetă, perpendiculară pe secţiunea longitudinală, în prelungirea casetei săpate în anul 1993.
În partea vestică a casetei a fost surprinsă o groapă săpată de căutătorii de comori, care au deranjat o mare concentrare de chirpic şi de cioburi dacice, printre care, în poziţie secundară s-au descoperit următoarele piese de fier: o seceră, un cuţit, un fragment de lamă de sabie (?), un călcâi de lance (?) puternic corodat şi alte câteva fragmente mai mici de fier. Piesele ar putea indica, eventual, un inventar funerar (?) complet deranjat de săpăturile anterioare. Studierea ceramicii a dus la constatarea că din acest sector (din interiorul incintei fortificate) lipseşte ceramica încadrabilă între a doua jumătate a sec. II B.C. - sec. I B.C., printre altele fragmentele de fructiere negre lucrate cu mâna. La Tăşad se conturează două zone cu două niveluri de locuire:
a) Zona centrală a platoului "Cetăţuia", cu vestigii datând din sec. II B.C - I A.D., şi
b) Zona din interiorul incintei fortificate (cu val şi şanţ), cu vestigii datând, deocamdată, numai din a doua jumătate a sec. I B.C. - sec. I A.D., urmând ca cercetările viitoare să aducă noi precizări pentru cronologia internă a aşezării dacice de la Tăşad.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu