Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sighişoara | Judeţ: Mureş | Punct: Dealul Viilor | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Mureş
Localitate   Sighişoara
Comuna   mun. Sighişoara
Punct
Dealul Viilor
Sector   Necropolă
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Baltag George responsabil sector Muzeul de Istorie Sighişoara
Gáll Erwin Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Gusty-Streifelder Andrei Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Harhoiu Radu responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    114523.05
Raport Cercetările din acest an s-au desfăşurat în perioada: 22 iulie - 31 august 2000. Au fost deschise următoarele secţiuni arheologice: S. I. cu dimensiuni de 30 x 2 x 1m = 60 m3; S. II. cu dimensiuni de 10 x 3 x 1 m = 30 m3; S.III. cu dimensiuni de 10 x 2 x 1 m = 20 m3. Suprafaţă excavată a fost de 110 m3.
Obiectivul principal al campaniei din anul 2000 a constat în realizarea cercetării arheologice din punctul "necropolă" a sitului de la Sighişoara - Dealu Viilor. Una din problemele urmărite de cercetarea din acest an a constat în identificarea în teren a vechilor săpături, ceea ce permite şi condiţionează racordarea şi integrarea noilor cercetări în cadrul unui program logic de investigare arheologică. Menţionez că deşi zona a fost declarată rezervaţie arheologică, aici, în urma schimbării regimului de proprietate a solului, au avut loc modificări masive, care au dus la degradarea microzonei, la pierderea sistemului de borne şi din păcate şi la distrugerea unor complexe arheologice.
Cercetările arheologice au dus la identificarea următoarelor complexe arheologice:
Complexul 355 = M. 183: groapă rectangulară cu colţurile rotunjite, care apare clar vizibilă la adâncimea de -0,4 m în profil; se vede că porneşte imediat de sub solul arabil şi are o adâncime de -0,68 m; orientare V 47; dimensiunile gropii erau de 2,2 x 0,6 m; adâncime -0,77 m; partea de V a gropii a fost jefuită; conţinea un mormânt de înhumaţie; adult; oasele în poziţie neanatomică; in situ numai oasele picioarelor; poate decubit dorsal. Fără inventar. Datare: secolul al VI-lea.
Complexul 356 = M. 184 (tăiat de complexul 356 = M. 183): groapă rectangulară cu colţurile rotunjite, care apar clar vizibilă la -0,4 m în profil; se vede că porneşte imediat de sub solul arabil şi are o adâncime de -0,68 m; orientare N 4 (deci N - S); dimensiunile gropii, cât se poate calcula datorită relaţiei stratigrafice cu complexul 356 = M. 183, erau de 0,9 x 0,44 m; adâncimea de -0,77 m; partea de V a gropii era tăiată de M. 183; conţinea un mormânt de înhumaţie; lipseşte partea superioară a scheletului; adolescent; in situ numai oasele picioarelor; poate decubit dorsal. Fără inventar. Datare: secolul al VI-lea.
M. 182 (complex 357): mormânt de inhumaţie; copil; orientat V 47 (Bezard); groapă rectangulară cu colţurile rotunjite (1,55 x 0,4 m); de la bazin înspre V mormântul a fost jefuit în antichitate. În această porţiune oasele erau răvăşite. Se găseau în poziţie in situ femurul stâng, tibiile şi peroneele şi oasele labei piciorului. Fără inventar. Datare: secolul al VI-lea.
Complexul 358 (caroul 11; adâncimea de -0,4 m): o mică groapă de formă ovală a cărei parte estică intră în malul estic al secţiunii. Dimensiunile sale erau de 0,3 x 0,2 m. Inventarul constă din câteva fragmente ceramice şi oase de animal, printre care şi o mandibulă de la un animal. Sunt de menţionat două fragmente de buză aplecată uşor în afară şi rotunjită, din pastă de culoare neagră, cimentoasă. Datare: epoca bronzului.
Complexul 359 = B 1 / 2000: locuinţă mare (5 x 4 m), cu un cuptor construit din pietre mari legate cu lut. La demontarea sa a apărut vatra (1,2 x 1,1 m) marcată printr-o placă de lut puternic arsă la roşu groasă de 1,5 cm. Potrivit situaţiei din teren, locuinţa se adânceşte mai mult în partea de N (-0,75 m) şi mai puţin în partea de S (-0,45 m). Cuptorul de piatră este poziţionat înspre colţul de NE. Datare: secolul al VIII-lea. Inventarul ei cuprindea:
- ceramică lucrată la roata înceată, de culoare cenuşie-brună, aproape nisipoasă; fragment de oală borcan cu buza rotunjită, aplecată în afară, cu striuri dese pe gât şi caneluri înguste pe umăr, de culoare brun-cărămizie, zgrunţuroasă, cu pietricele; două buze şi pereţi cu benzi de linii orizontale, de culoare cenuşiu-roşcată, cu pietricele; doi pereţi, trei funduri, la unul urme de scândurică;
- ceramică lucrată cu mâna: fund de vas, de culoare roşu cărămiziu spre exterior, pastă cu pietricele şi cioburi, acoperit de o jumătate de oală borcan, de culoare brun-cenuşie, aproape nisipoasă, pastă cenuşiu roşietică, cu pietricele; fragmente de pereţi şi unsprezece buze cu alveole de la mai multe vase, de culoare brun cenuşie-roşietică, cu multe pietricele; două buze, de culoare cenuşiu gălbuie, cu pietricele, zgrunţuroasă; o buză şi un fund de vas, de culoare cenuşiu roşcată, cu pietricele mari, poroasă, de calitate inferioară; o buză de culoare mai cenuşie;
- materiale antrenate: fragmente ceramice lucrate cu mâna (preistorice): fragment de perete roşu cărămiziu pe exterior şi interior, pastă nisipoasă, un fel de căţuie (?); fragment de perete roşu cărămiziu pe exterior, negru interior, pastă cu pietricele; zgrunţuroasă; fragmente de culoare neagră, cu slip sau fără, cimentoase: buze, pereţi, unele mai cenuşii; ar putea proveni de la castroane; un fragment de buză şi umăr, cu caneluri largi pe gât, cu slip; pastă cimentoasă; un fragment de castron din pastă zgrunţuroasă cu pietricele; fragmente din pastă cenuşie, cu pietricele, zgrunţuroasă; fragmente din pastă de calitate inferioară, cu pietricele vizibile, culoare roşie-cărămizie; fragmente din pastă cărămizie la exterior, neagră la interior, zgrunţuroasă cu pietricele; fragmente din pastă cenuşiu-roşcat la exterior, cenuşiu la interior, cu slip şi uşoare caneluri pe exterior; fragmente cărămizi pe exterior şi interior, pastă de calitate inferioară, atât în ceea ce priveşte arderea, cât şi amestecul, cu pietre vizibile şi cenuşiu în spărtură.
Complexul 361: groapă (dimensiuni de 0,5 x 0,3 m) al cărei fund era ars. Adâncimea ei era de -0,62 m. Inventarul consta din cărbune, cenuşă şi câteva fragmente ceramice preistorice.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu