Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vişina Nouă | Comuna: Vădastra | Judeţ: Olt | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului
Perioade
Neolitic
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Olt
Localitate   Vişina Nouă
Comuna   Vădastra
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gheorghiu Dragoş responsabil Universitatatea de Artă Bucureşti
Cod RAN    129736.01
Raport "Vădastra" 2000 este un proiect de arheologie experimentală iniţiat şi condus de Dragoş Gheorghiu (Universitatea de Arte Bucureşti), în scopul analizei ceramicii preistorice şi a constat din derularea a trei proiecte de arheologie experimentală şi a unuia de arheologie aplicată, acesta din urma utilizând datele cercetării în scopuri pedagogice şi artistice.
Metoda principală utilizată a fost aceea a reconstrucţiei prin experimentare repetată a lanţurilor tehnologice de formare şi de ardere a obiectelor ceramice, prin aceasta înţelegându-se încercările de realizare a unor probe de material si, în final, a unor obiecte construite din aceste materiale, cât mai apropiate de cele originale.
Alegerea sitului pentru efectuarea experimentelor de ceramică calcolitică s-a făcut cu intenţia de a produce obiectele ceramice şi de a le arde în condiţii cât mai apropiate de contextul pedologic şi climatologic în care s-a dezvoltat o cultură calcolitică.
Activităţile de cercetare propuse pentru a se desfăşura în situl Vădastra au fost următoarele:
- identificarea unor surse de lut, al căror material să fie după ardere apropiat de textura fragmentelor ceramice analizate;
- experimentarea unor amestecuri anorganice şi organice în pastă ceramică;
- analiza fluxurilor tehnologice de fabricaţie a obiectelor ceramice;
- analiza metodelor de trasare şi de decorare a pieselor ceramice;
- analiza etnologică a cuptoarelor din regiune şi comparaţia cu performanţele celor calcolitice;
- construcţia şi utilizarea unei replici a unui cuptor calcolitic;
- analiza deconstrucţiei formelor ceramice prin fragmentare intenţionată.
Desfăşurarea proiectului.
Construcţia, arderea şi fragmentarea obiectelor ceramice. (sat Vişina Nouă, com. Vădastra, jud. Olt; perioada 7 - 17 iulie). Echipa a fost compusă din: John Chapman - coordonator (Universitatea Durham), Ernest Budeş, Liana Svintiu, Monica Morariu, Sergiu Lăluţ, Ilie Mihali, Robert Neacşu (UAB) şi studenţii: Seth Priestman (Universitatea Durham), Gina Stancu, Mădălina Mihăila, Alina Tudor, Bianca Boeroiu, Ioana Budeş, Vera Toma, Gabriel Ulariu (UAB).
Proiectul a constat în remodelarea unor obiecte, figurine şi vase preistorice, utilizând dimensiunile reale ale profilelor şi ale secţiunilor pereţilor piesele fiind arse într-un cuptor de suprafaţă, copiat după cele utilizate în Oltenia de NV. Scopul experimentului a fost de a demonstra că o reconstrucţie exactă a obiectelor ceramice le conferă acestora o rezistenţă ce nu permite fragmentarea lor uşoară, de unde se poate concluziona că prezenţa excesivă a materialului fragmentat, ce nu poate fi reconstituit, nici chiar în contexte închise implică existenţa unui ritual de fragmentare intenţionată în preistoria balcanică. Din experimente s-a putut constata că ar putea exista o diferenţă între fragmentarea accidentală şi cea deliberată a obiectelor ceramice. Pentru spargerea obiectelor s-au utilizat suprafeţe de pământ cu iarbă, de pământ ars, de lemn şi de piatră de râu, precum şi instrumente de lemn, piatră sau os.
Lanţuri tehnologice în construcţia şi trasarea decorului. (sat Vişina Nouă, com. Vădastra, jud. Olt; perioada: 17 iulie - 1 august). Echipa a fost compusă din: Dragoş Gheorghiu - coordonator, Liana Svintiu, Ilie Mihali şi studenţii Alina Tudor, Mădălina Mihăilă, Bianca Boeroiu, Vera Toma, Gina Stancu. Experimetul a încercat să recreeze etapele de construcţie a vaselor şi a decoraţiei lor, utilizând o documetaţie desenată şi fragmente de ceramică Vădastra, în scopul:
a) testării diferitelor pământuri locale;
b) al testării unor amestecuri de pământ cu substanţe organice şi anorganice, cu texturi asemănătoare cu cele ale ceramicii Vădastra;
c) identificarea metodelor de trasare şi de execuţie a decorului obiectelor ceramice.
Construcţia şi controlul arderilor într-un cuptor îngropat, cu platformă. (sat Vădastra, com. Vădastra, jud. Olt; perioada 14 iulie - 18 august). Echipa a fost compusă din: Dragoş Gheorghiu (UAB) şi Alex Gibson (English Heritage / Prehistoric Ceramic Group) - coordonatori; Liana Svintiu, Robert Neacşu (colaborare parţială cu Ilie Mihali). Cuptorul îngropat, o replică a unui cuptor cucutenian după cele de la Glăvăneştii Vechi şi Costeşti, s-a realizat, lângă albia râului, într-o zonă sterilă arheologic, pe teritoriul din afara satului Vădastra. Cuptorul, săpat în malul râului, sub forma unui trunchi de con şi are o platformă perforată susţinută de un picior cilindric, cu rol de scut termic între focar şi vasele ceramice. Replica realizată la jumătatea dimensiunilor reale ale cuptorului cucutenian, a putut să producă, în medie, şarje de câte zece vase de maximum 30 cm diametru sau de câte un vas-suport înalt de 80 cm şi zece obiecte de dimensiuni până la 20 cm, ceea ce sugerează că utilizarea unui cuptor cu volum dublu ar fi fost destinată unei producţii de serie.
La primele două arderi, în colaborare cu Alex Gibson (14 iulie - 20 iulie), s-au utilizat termocuple pentru controlul temperaturii în procesul eliminării apei neolitice. Următoarele arderi au fost efectuate fără instrumente de control, utilizând numai experienţa anterioară. Concluzia experimentului a fost aceea că tipul de cuptor îngropat, cu platformă, este un instrument de o mare simplitate tehnică, dar care permite un control perfect al focului, şi nu depinde de schimbările atmosferice, permiţând o producţie de serie a pieselor ceramice, fără pierderi majore.
S-au realizat astfel arderi controlate care au dus la rezultate mai mult decât satisfăcătoare, vizualizate în diagrama de temperaturi anexată. În cuptorul îngropat de tip Cucuteni s-au ars toate vasele realizate în experimentul "Lanţuri tehnologice în construcţie şi trasare a decorului" şi parţial din cel "Fragmentarea obiectelor ceramice", prezentate mai sus. Performanţele cuptorului realizat au fost impresionante, prin controlul temperaturii şi al tirajului şi al pragului de temperaturi obţinute. S-au atins astfel temperaturi de peste 1000o C la baza camerei de ardere a vaselor, ceramica rezultată fiind bine arsă şi neprezentând fisurări, datorită marii inerţii termice. Experimentele reuşite cu arderi în cuptorul îngropat, pun sub semnul îndoielii ipoteza referitoare la utilizarea unor "cuptoare cu reverberaţie’ în calcoliticul est-european.
Arderi "deschise". (sat Vădastra, com. Vădastra, jud. Olt; perioada 20 iulie - 15 august). Echipa a fost compusă din: Dragoş Gheorghiu (UAB) - coordonator; Liana Svintiu. Un alt subiect al studiului ceramicii preistorice a fost acela al "arderilor deschise", practicate în gropi şi utilizând drept combustibil deşeuri organice. Avantajul unor asemenea arderi este acela că nu necesita un control din partea experimentatorului, dar se caracterizează printr-un coeficient ridicat de risc, funcţie de condiţiile atmosferice. Ceramică rezultată prezintă pete de ardere (fire-clouds), specifice acestui tip de ardere, şi este prezentă în zona noastră atât în neolitic, calcolitic, cât şi în bronz, în paralel cu cea produsă în cuptoarele îngropate.
Experimente cu ceramică cu amestec de scoici. (sat Vădastra, com. Vădastra, jud. Olt; perioada 7 august - 16 august). Echipa a fost compusă din: Ralph Rowlett - coordonator (Universitatea Missouri, Columbia), Liana Svintiu, Ilie Mihali. S-a urmărit comportarea la ardere a materialului ceramic în amestecuri anorganice, şi modul în care acestea influenţează proprietăţile mecanice ale obiectelor create, în special pentru ceramica amestecată cu scoici pisate sau cu sare. Materialul rezultat s-a comportat foarte bine la ardere, la temperaturi până de 900o Celsius.
Experimente pedagogice cu tehnici preistorice. (satele Vădastra şi Vişina Nouă, com. Vădastra, jud. Olt). Încă de la începutul experimentelor, studenţii Marius Cristea şi Gabriel Ulariu de la secţia de pedagogie au început în satul Vişina Nouă o şcoală de vară pentru copii din comuna Vădastra, în care au predat unele din tehnicile experimentate de arheologi (10 iulie - 31 iulie). Aceste cursuri de arheologie aplicată ar putea să fie nucleul unor noi centre ceramice, care să revitalizeze tradiţia ceramică românească şi să ajute economic unele regiuni defavorizate. După încheierea părţii ştiinţifice a proiectului, unii dintre studenţi au început elaborarea unui proiect individual, derivat din experienţa dobândită ca participanţi la experimenţe.
Rezultatele obţinute se pot împărţi în două categorii:
a) replici de obiecte preistorice, la care s-au experimentat procedee tehnice identificate în cadrul experimentelor;
b) obiecte moderne utilizând simboluri şi procese de construcţie preistorice.
Un experiment notabil aparţine studentului Marius Cristea (anul V Pedagogie), care a realizat o lucrare monumentală sub forma unei incinte din chirpici, analogă ca volum cu o încăpere de dimensiuni medii. Deşi s-a utilizat o cantitate mare de combustibil, de naturi diferite, rezultatul nu s-a apropiat de puternica vitrifiere a locuinţelor "incendiate" din eneoliticul balcano-carpatic.
Concluzie. În urma experimentelor de ardere cu cuptorul îngropat şi a arderilor "deschise", s-a ajuns la concluzia că pământurile aluvionare din fosta albie a râului Vădastra pot fi utilizate cu succes la realizarea unei ceramici cu proprietăţi cât mai apropiate de cea preistorică, analizele chimice şi termice comparate viitoare urmând să confirme sau să infirme aceste prime constatări experimentale. De asemenea s-a putut emite ipoteza existenţei unui paralelism tehnologic în chalcolitic, în ceea priveşte instrumentele de control al focului, groapa şi cuptorul îngropat fiind utilizate în paralel; s-au putut constata înaltele performanţe tehnice ale cuptoarelor îngropate, precum şi a posibilităţii unei producţii de serie a obiectelor ceramice.
Planşa 73
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu