.
Gârla Mare | Judeţ: Mehedinţi | Punct: km fluvial 840 | Anul: 1994
Anul:
1994
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Categorie:
Agricultură şI subzistenţă;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare rurală
Județ:
Mehedinţi
Localitate:
Gârla Mare
Comuna:
Gârla Mare
Punct:
km fluvial 840
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Stângă Ion responsabil Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin
Cod RAN:
Raport:

Cercetările au avut drept scop urmărirea zidăriei apărute în campaniile precedente şi stabilirea limitei vestice a locuirii. Prima secţiune, notată cu S 5 - orientată tot est-vest, are dimensiunile de 50 x 2 m. Faţă de S 4 din campania precedentă, păstrează un martor de 0,50 m. A doua secţiune, S 6, cu aceeaşi orientare, şi cu acelaşi martor de 0,50 m faţă de S 5, are dimensiunile de 26 x 2 m, pornind însă din ...dreptul caroului 10 al S 5. Stratigrafic se constată următoarele:
- terenul arabil gros de 15-20 cm, care a antrenat numeroase fragmente ceramice, ţigle şi pământ ars. Sub el, mai ales în zona zidăriei, un strat compact de dărâmătură, gros la răndul lui de 25-20 cm;
- urmează nivelul de locuire romană, nederanjat, gros de 20-30 cm.
În cele două secţiuni noi, fundaţia construcţiilor a apărut la adâncimea de 25 cm de la nivelul solului. Este construit din aceeaşi piatră calcaroasă, spongioasă, cu urme de animale fosile. Este legat cu mortar, gros de 50-55 cm. Se păstrează pe înălţimi cuprinse între 30-40 cm. Pe porţiuni foarte mici, la interior, zidul poartă urme de tencuială, care în spărtură are o culoare roşcată, datorită amestecului de bucăţi mici şi praf de cărămidă pisată. Stratul de tencuială are o grosime de 1,5 cm. Zidăria este solidă, liantul părând a fi de bună calitate. Zidăria de fundaţie este aşezată pe un strat de pietriş selecţionat la fel ca în situaţiile precedente.
Ca şi în campaniile precedente, laturile exterioare ale zidăriei sunt mărginite de un pavaj de pietriş selecţionat. Singura fundaţie de zid care se continuă spre sud, spre Dunăre este aşa-numitul zid de incintă, gros de 1 m - care se pierde în profilul sud al S6. În S6 - construcţia numită de noi provizoriu - locuinţa 1 - s-a închis, dând conturul unei construcţii de dimensiuni relativ mari 15 x 10 m la interior. Această construcţie mare este separată în două încăperi. Prima, spre nord, cu lungimea de 20 m, a doua, spre sud, de 4 x 10 m. Ambele de dimeniuni mari, fără alte urme de amenajări interioare. Acest lucru ne face să bănuim utilizarea lor ca magazii sau antrepozite pentru mărfuri, dată fiind amplasarea lor pe malul Dunării.
Materialul arheologic rezultat este bogat şi variat. Ceramica de producţie locală îmbracă majoritatea formelor cunoscute. Din această categorie reţinem două mânere de patera decorate cu un ornament ştampilat identic, fapt ce sugerează existenţa unui atelier local.
Ceramica de import reprezentată prin vase decorate în tehnica barbotinei şi fragmente de terra sigillata. Unelte şi obiecte din fier: piroane, scoabe, dălţi, dornuri, lame de cuţit, verigi, fibule etc. Din bronz: ac, fibulă cu capul în formă de "T", o pafta. Două monede de bronz de la Domiţian şi Faustina S.
Concluzii: În carourile 1-10 ale S 5, aflate în partea de vest a aşezării, în afara perimetrului zidăriei, nivelul de locuire romană este foarte sărăcăcios, constând din sporadice fragmente ceramice. Pare a indica limita de vest a aşezării. Spre est, dincolo de "zidul de incintă" - continuă să apară urme de dărâmătură şi alte materiale arheologice. Nivelul de locuire cu cele mai multe urme materiale se găseşte mai ales în afara perimetrului construcţiei decât în interiorul ei. "Zidul de incintă" - se continuă spre sud, spre Dunăre. Întreg materialul arheologic rezultat şi în această campanie, ne confirmă încadrarea cronologică propusă anterior: secolele II-III p.Chr.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO