Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Zoltan | Comuna: Ghidfalău | Judeţ: Covasna | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Covasna
Localitate   Zoltan
Comuna   Ghidfalău
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Kavruk Galina responsabil Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Cod RAN    64381.01
Raport Aşezarea preistorică Zoltan se află la cca. 8 km N de municipiul Sfântu Gheorghe jud. Covasna, la marginea de N a satului Zoltan/Étfalva, pe terasa înaltă a Oltului, la cca. 500 m E de albia sa actuală, la cca. 100 m N de biserica reformată şi în imediată apropierea şcolii. Aşezarea a fost descoperită de muncitorii care exploatau în partea sa de S, în anii ‘60, cariera de nisip. În anul 1971 partea de S a aşezării a fost cercetată parţial de Székely Zoltan (Székely Zoltan, Contribuţii privind epoca bronzului în sud-estul Transilvaniei, Aluta, VII - IX, 1976 - 1977, p. 25 - 36). Cu ocazia cercetărilor de atunci au fost descoperite urme consistente de locuire aparţinând culturii Noua.
În anul 1996, cu scopul aprofundării cunoştinţelor privind cultura Noua în Transilvania, săpăturile în acest sit au fost reluate de Valeriu şi Galina Cavruc. În 1999 în acestui colectiv s-a adăugat şi Dan Buzea. Noile cercetări au scos în evidenţă caracterul complex al sitului: aici au fost descoperite urme sporadice de locuire din eneolitic (cultura Ariuşd - Cucuteni), perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului (cultura Coţofeni), din finalul perioadei timpurii a epocii bronzului (aspect cultural necunoscut până atunci în estul Transilvaniei şi care prezintă similitudini cu grupurile Gornea-Orleşti şi Iernut şi care a început deja să fie numit de unii cercetători drept "grupul Zoltan"), perioada mijlocie a epocii bronzului (material încă nedefinit cultural, cu elemente Costişa, Monteoru, Wietenberg şi Tei), perioadei târzii a epocii bronzului (cultura Noua cu elemente Wietenberg - faza târzie), precum şi urme răzleţe din sec. IV (?) şi sec. XVII - XVIII. Rezultatele cercetărilor din 1996-1998 au fost deja publicate (Valeriu şi Galina Cavruc, Aşezarea din epoca bronzului mijlociu de la Zoltan, Angustia, 2, 1997, p. 157 -172 ; V. Cavruc, The Final Stage of the Early Bronze Age in South-Eastern of Transylvania, Thraco-Dacica, XVIII, 1 - 2, 1997, p. 97 - 133; V. Cavruc, Consideraţii privind situaţia etnoculturală în sud-estul Transilvaniei în epoca bronzului mijlociu, În: Angustia, 4, 1999, precum şi în două rapoarte publicate în Cronica cercetărilor arheologice, respectiv în 1996 şi 1998).
În anii 1999 şi 2000, s-a lucrat în S. B. Obiectivele principale ale cercetărilor din această perioadă au constituit definirea caracterului "cenuşarului", precizarea stratigrafiei sale interne, delimitarea stratigrafică a materialelor arheologice de tip Noua din "cenuşar", al cărui grosime depăşeşte 3 m, precum şi cercetarea zonelor aşezării culturii Noua aflate în afara "cenuşarului". Martorii de control ai "cenuşarului" au fost demontaţi depunere cu depunere (până la 13) separat.
Urmează să se efectueze un studiu tipologico-statistic, care va demonstra dacă există sau nu diferenţe tipologice, cu eventualele valenţe cronologice, dintre materialele din aceste depuneri. În acest sens menţionăm un fragment de vas, descoperit într-una dintre depunerile inferioare ale cenuşarului, cu buză lobată lucrat din pastă tipică ceramicii culturii Noua şi decorat cu brâu în relief. Acesta din urmă se adaugă elementelor de "modă" Wietenberg în cadrul culturii Noua, descoperite şi consemnate anterior la Zoltan.
Prin cercetările efectuate pe suprafaţa de 230 m2 a fost practic epuizat sectorul sudic al aşezării şi, prin trei suprafeţe de 2 x 10 m, practicate din 10 în 10 m pe linia S - N, S. B a fost extinsă spre centrul aşezării. Până în prezent suprafaţa cercetată a ajuns la 1164 m2.
Prin extinderea S. B spre centrul aşezării, într-o zonă unde terenul nu prezintă denivelări importante şi nu poate fi invocată o eventuală scurgere a stratului de cultură, s-a constatat, că în această parte a aşezării stratul de cultură este extrem de sărac. Aici au fost descoperite în amestec artefacte, printre care statistic predomină fragmente ceramice din finalul bronzului timpuriu, fragmente izolate de tip Wietenberg, şi - majoritatea - de tip Noua. Numărul gropilor "menajere" cercetate aparţinând culturii Noua a ajuns la 48. Toate sunt circulare şi de cele mai multe ori lărgite spre fund. Două dintre ele aveau câte o gropiţă mai mică (diametrul cca. 30 cm, adâncimea cca. -0,3 / -0,5 m) săpată de la nivelul fundului. În câteva cazuri s-a constatat prezenţa masivă în partea superioară a gropilor (chiar la nivelul de călcare) a fragmentelor de vatră. Umpluturile gropilor de cele mai multe ori conţineau cantităţi apreciabile de cenuşă şi fragmente mici de lemn ars. Alături de fragmente ceramice şi, mai rar, recipiente întregi sau întregibile, de factura Noua, menţionăm şi prezenţa într-una dintre gropile cercetate a unui fragment ceramic de tip Wietenberg decorat cu caneluri oblice şi amprente triunghiulare.
În prezent aşezarea Zoltan este unul dintre cele mai amplu cercetate situri din epoca bronzului în Transilvania, iar continuarea cercetărilor îl va transforma probabil într-un important reper de cunoaştere a epocii bronzului în această provincie şi, nu în ultimul rând, va contribui la o mai precisă coroborarea realităţilor arheologice de pe ambii versanţi ai Carpaţilor Răsăriteni.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu