S-au întreprins pe terenul aparţinând cultului reformat, cercetări arheologice cu caracter de salvare. Cercetările au fost determinate de apariţia, cu ocazia săpării, a unei gropi pentru stingerea varului, a fundaţiei unei construcţii masive, elemente arhitectonice aparţinând stilului romanic şi gotic, ca de altfel, şi a unui element cioplit din piatră (probabil cristelniţă), prevăzută cu o inscripţie runică. L...a aceste vestigii se adaugă şi cele care au apărut nu departe de groapa de var de pe acelaşi teren, cu ocazia executării fundaţiei pentru noua Biserică reformată, constând din numeroase fragmente de schelete umane, care au fost răvăşite şi scoase la suprafaţă de la -1,50 m, faţă de nivelul actual de călcare. Pe două cranii aparţinând scheletelor răvăşite, s-au surprins în regiunea ochilor şi a tâmplelor pete verzui de oxizi, datorate unor monede, care ne fac referiri la practicile utilizate cu ocazia înhumării celor decedaţi în perioada secolelor XII-XIII, situaţie surprinsă şi cu ocazia cercetărilor care s-au întreprins în cimitirele de secol XII, de la Zăbala şi Peteni din judeţul Covasna. Coroborând aceste elemente cu informaţiile scrise, care se află în arhiva Parohiei Unitariene din localitate, ni s-a deschis perspectiva existenţei unei construcţii ecleziastice medievale, situaţie adeverită cu ocazia sondajelor întreprinse ulterior şi de aici, necesitatea unor cercetări de salvare urgente. Situaţia din teren îngreunată de existenţa unei construcţii din lemn (actuala casă de rugăciuni pentru comunitatea reformată) de la mijlocul secolului al XIX-lea, ca şi a unei mari mase de pământ rezultată de la lucrările de fundaţie pentru o eventuală nouă biserică aparţinând cultului reformat, au făcut dificile decopertarea în totalitate a zonei avute în vedere, pentru surprinderea în totalitate a vechii construcţii ecleziastice. Cu toate aceste impedimente s-a reuşit decopertarea zonelor peretului nordic şi a jumătăţii nord-estice a absidei poligonale a unei biserici gotice târzii de secol XV-XVI, având în interior o lungime totală de 24 m, precum şi surprinderea pe latura nordică, a zidurilor şi fundaţiei sacristiei care pe baza cercetărilor de până acum pare a fi dublă. Printr-un şanţ de control trasat pe direcţia NE-SV, s-a putut surprinde şi fundaţia peretelui vestic al bisericii gotice, în zona probabilă a arcului de triumf, având în acest fel şi lăţimea interioară a bisericii, de 7 m. În zona de delimitare dintre navă şi altar, pe latura peretelui nordic au apărut la baza unei noi fundaţii (probabil a fazei romanice) la -0,80 m, faţă de nivelul actual de călcare, 32 de monede din argint, precum şi câteva fragmente dintr-un vas ceramic, în care au fost probabil depuse. Pe baza unei prime intervenţii de curăţire, conservare şi determinare la un număr de 4 monede, s-a putut atribui cronologic acest tezaur monetar în secolul al XIII-lea, cu atât mai mult cu cât una din ele aparţine lui RUDOLF DE HABSBURG (1276-1282). Apariţia tezaurului monetar ridică noi probleme pentru cercetările viitoare la acest obiectiv arheologic, pentru faza romanică şi apoi gotică, ca de altfel şi în privinţa circulaţiei monetare în secolul al XIII-lea din această parte a Transilvaniei. Nu în ultimă instanţă, trebuie amintite fragmentele de frescă apărute atât în nivelul gotic, cât şi probabil romanic, care la rândul lor vor fi supuse determinărilor, pentru a avea o imagine cât mai exactă asupra complexităţii vestigiilor apărute în urma campaniei de cercetări întreprinse până acum. În cadrul cercetărilor viitoare se are în vedere decopertarea în totalitate a întregului complex (biserică, clopotniţă, zid de incintă), precum şi conservare în situ a acestuia.