Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Tell | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic
Categorie
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Tell
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Hârşova
Comuna    Hârşova
Punct
Tell
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Moise Dragoş Muzeul Naţional de Istorie a României
Parnic Valentin Aurel Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Popovici Dragomir Nicolae Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Randoin Bernard Ministère de la Culture et de la Communication, France
Vlad Florin Muzeul Judeţean Ialomiţa
Voinea Valentina-Mihaela Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60810.02
Raport În campania anului 2000 colectivul şantierului şi-a propus drept scopuri principale continuarea studierii structurilor de locuire (tehnici constructive, utilizarea spaţiilor interioare, variaţiile spaţiale, zone cu activităţi specifice) şi a zonelor de pasaj, deci amplasarea în spaţiu a structurilor construite şi relaţiile relevante prin prisma traseelor de acces. Rezultate importante au fost obţinute în cercetarea în continuare a locuinţei nr. 48 (S. L. 48), în special în sectoarele 9, 10 şi 5.
Un alt scop propus pentru cercetarea din acest an a constat în verificarea observaţiilor din campaniilor precedente în privinţa zonelor de deşeuri menajere prin cercetarea unei altui asemenea complex, codificat C. 720, descoperit în campania precedentă în sectoarele 3, 4, 8 şi 9. Mai puţin bine conservat, fiind parţial afectat de unele perturbări posterioare, respectiv C. 98, acesta prezenta unele caracteristici diferite faţă de C. 521, studiat în campaniile precedente. În acest scop echipa de cercetare şi-a propus determinarea caracteristicilor sale, verificarea potenţialului de informaţii şi în acelaşi timp, pe lângă aspectele paleoeconomice şi acelea privitoare la sezonalitate.
În continuarea scopului propus încă din campaniile precedente şi realizat doar parţial, s-a încercat şi realizat în mai mare măsură, punerea în racord stratigrafic şi deci cronologic a întregii suprafeţei săpate.
Un accent important a fost pus în continuare pe aspectul referitor la formarea profesională a studenţilor participanţi la săpături.

Studiu sedimentologic
Studiul sedimentologic elaborat pe tell-ul neo-eneolitic de la Hârşova în campania anului 2000 a avut ca principal obiectiv observarea unităţilor sedimentare identificate în cadrul structurilor arheologice cercetate în suprafaţă şi prelevarea de eşantioane micromorfologice.
O importanţă deosebită a fost acordată unei zone de deşeuri menajere, alcătuită dintr-o succesiune de lentile de cenuşă şi cărbune, niveluri siltice cu frecvente oase de peşti şi de mamifere, cochilii de bivalve sau cărbune fin. De asemenea, succesiunea include frecvente niveluri siltice cenuşiu sau brun gălbui, relativ omogene, fără constituenţi antropici, ce pot să reprezinte fie resturi de material sedimentar utilizat pentru realizarea diferitelor construcţii, fie amenajări exterioare.
În cadrul acestei zone, a fost realizată o eşantionare micromorfologică sistematică, fiind prelevate două succesiuni stratigrafice continue, în cele două extremităţi ale sectorului 8, precum şi pe profilele nordic şi estic al sectorului 9, în scopul înregistrării variaţiilor laterale de facies.
Obiectivele studiului micromorfologic ce va fi realizat sunt de a identifica, prin natura constituenţilor antropici şi condiţiile de acumulare, activităţile umane care au produs această zonă de deşeuri şi de a reconstitui condiţiile naturale ce corespund acestei acumulări, precum şi transformările ulterioare suferite de constituenţii organici şi minerali.

Raport arheozoologic preliminar (nevertebrate, peşti, reptile, păsări)
Principalul obiectiv din această campanie a fost studierea uneia din numeroasele zone de deşeuri menajere pentru aflarea perioadei de acumulare şi funcţionare. Pentru acest lucru a fost ales complexul C. 720, o zonă de deşeuri menajere ce prezenta destule resturi menajere de origine animală (melci, valve de scoici, oase de peşti şi mamifere), baza materială necesară studiilor în acest sens. Menţionăm că metodologia de cercetare a fost deja experimentată în 1997 pe zona de deşeuri C. 521.
S-au înregistrat şi prelevat 59 de unităţi stratigrafice ce au însumat un volum de 3003,5 litri de sediment. Aceste cifre reprezintă doar un sfert din complexul 720. Sedimentul a fost sitat prin site de 4 şi 1 mm, iar materialul arheozoologic recuperat în urma trierii. S-au identificat următoarele grupe de animale.
Mollusca. Rezultatele preliminare în cazul moluştelor dau un număr de 1688 de resturi cu o greutate de 7306 g ce au aparţinut bivalvelor: Unio tumidus, Unio pictorum, Unio crassus, Anodonta cygnaea, Dreissena polymorpha, Sphaerium rivicola, melcilor: Viviparus acerosus, Theodoxus danubialis şi scafopodului Dentalium sp.
Crustacea. Au fost identificate 10 gastrolite ale racului de râu Astacus fluviatilis.
Pisces. Studiul resturilor osoase de peşte a reuşit să evidenţieze un total de 58.715 g ce au aparţinut speciilor: morun (Huso huso), cegă (Acipenser ruthenus), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbie (Alosa pontica), ştiucă (Esox lucius), avat (Aspius aspius) babuşcă (Rutilus rutilus), lin (Tinca tinca), roşioară (Scardinius erythrophthalmus), batcă (Blicca bjoerkna), somn (Silurus glanis), caras (Carassius carassius), crap (Cyprinus carpio), biban (Perca fluviatilis), ghiborţ (Acerina cernua) şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama), sabiţă (Pelecus cultratus). Pentru moment studiul resturilor osoase de peşte a ajuns doar la acest stadiu, următorul pas fiind studiul de sezonalitate.
Amphibia. Doar 3 resturi de broaşte au fost determinate aparţinând genului Rana sp. Chelonia. 38 de resturi de carapace şi plastron, ca şi resturi ale scheletului apendicular aparţinând broaştei ţestoase de apa Emys orbicularis au fost identificate.
Aves. Din lipsă de material comparativ cele 81 oase de păsări identificate nu au putut fi determinate, urmând ca ele să fie studiate de un specialist.

Studiul arheozoologic al materialului faunistic de mamifere
Resturile osteologice de mamifere exhumate în cursul campaniei 2000 provenite din suprafaţa B, nivelurile Gumelniţa A2, sunt în număr de 2981. Din acestea, 1817 au putut fi determinate specific sau generic.
Au fost identificate cele 5 specii domestice caracteristice epocii: vită (Bos taurus) - NR = 286, oaie (Ovis aries) - NR = 125, capră (Capra hircus) - NR = 11, porc (Sus domesticus) - NR = 356, câine (Canis familiaris) - NR = 86, precum şi 14 specii sălbatice: cal (Equus cf. caballus) - NR = 9, bour (Bos primigenius) - NR = 15, cerb (Cervus elaphus) - NR = 28, căprior (Capreolus capreolus) - NR = 43, mistreţ (Sus scrofa attila) - NR = 249, lup (Canis lupus) - NR = 5, vulpe (Vulpes vulpes) - NR = 3, râs (Lynx lynx) - NR = 2, pisica sălbatică (Felis silvestris)- NR = 8, bursuc (Meles meles) - NR = 52, vidra (Lutra lutra) - NR = 14, jder (Martes cf. martes)- NR = 6, castor (Castor fiber) - NR = 8, iepure (Lepus europaeus)- NR = 6
Privitor la raportul mamifere domestice / mamifere sălbatice, în funcţie de numărul de resturi, se observă că acesta înclină mult în favoarea primelor (72,35% NR domestice, 27,65% NR sălbatice).
În cadrul animalelor domestice se observă predominanţa ovicaprinelor (24,44% NR total ovicaprine). urmate de suine (19,59% NR) şi de bovine (15,74% NR). S-a pus în evidenţă şi consumul alimentar al câinelui.
În cadrul animalelor sălbatice procentul cel mai însemnat îl deţine mistreţul (13,70% NR). Se remarcă descoperirea în st. 13, US 6559 a numeroase resturi osoase de bursuc, ce au provenit de la doi indivizi. Acestea prezintă, pe lângă incizii rezultate în cursul jupuirii şi incizii de dezarticulare şi descărnare, precum şi impresiuni dentare umane, ceea ce dovedeşte că şi carnea acestor animale a fost valorificată pentru consumul alimentar.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu