Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Sector Extramuros-Poarta Mare-Turnu Mare
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Angelescu Mircea Victor Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Avram Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Bîrzescu Iulian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Damian Paul Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Domăneanţu Catrinel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Milošević Gordana Institutul de Arheologie Belgrad
Muşeţeanu Crişan Muzeul Naţional de Istorie a României
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ştirbulescu Christina Muzeul Naţional de Istorie a României
Suceveanu Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Zimmermann Konrad Universitatea Rostock, Germania
Cod RAN    62039.01
Raport În toamna anului 2000 am început cercetarea zonei din exteriorul incintei cetăţii târzii, situată între Poarta Mare şi Turnu Mare, din dorinţa mărturisită de a face o serie de observaţii asupra locuirii romane timpurii, eventual a celei elenistice, dar şi de a pune în valoare din punct de vedere turistic o porţiune din perimetrul central al aşezării histriene. În pofida poziţiei centrale şi a situării în imediata apropiere a zidului de incintă, zona apare rar în mărturiile rămase din zbuciumata istorie a celor peste 85 de ani de când au început cercetările asupra Histriei. Poarta Mare şi porţiunea din imediata sa apropiere apar în unele fotografii publicate de Vasile Pârvan1, iar unele date despre stratigrafia zonei se găsesc în primul volum din seria Histria2; la acestea se adaugă cercetările efectuate cu ocazia studierii zidului de incintă târziu3.
Zona dintre Poarta Mare şi Turnul Mare, având zidul de incintă la E şi drumul actual din circuitul de vizitare al cetăţii la V, a fost împărţită în casete de 5 x 5 m, numerotate cu litere pe direcţia N - S şi cu cifre pe direcţia E - V, aceeaşi regulă aplicându-se şi în interiorul fiecărei casete, care la rândul ei a fost împărţită în casete de 1 x 1 m. Din dorinţa obţinerii unor cât mai riguroase observaţii arheologice, dar şi din motive practice (acces, evacuarea pământului), spre S şi V a fost lăsat un martor cu o lăţime de 1 m. Cercetarea a început în casetele B - E (1 - 3), însumând o suprafaţă de 192 m2.
Deşi săpătura este relativ extinsă, în stadiul actual al cercetării ne este greu să facem delimitări stratigrafice clare, motivele ţinând de specificul zonei - o suprafaţă care a suferit multe transformări, atât în perioada de după 238 p. Chr., cât mai ales odată cu începerea săpăturilor în 1914. Astfel ne-am aflat în situaţia de a delimita complexe imediat după înlăturarea primilor 0,05 m din aşa-zisul vegetal la care se adaugă altele, deja săpate, dar rămase inedite, dovada în acest sens constituind-o unele secţiuni mai vechi surprinse în săpătura noastră. Vom prezenta în continuare principalele complexe cercetate în această campanie, urmând ca referiri asupra stratigrafiei zonei să facem cu ocazia viitoarelor campanii
În caseta B 1 a început studierea unei clădiri de mari dimensiuni, datată anterior zidului de incintă, din care a apărut un zid (zidul a) format din trei blocuri mari de piatră (L = 2,85 m, l = 0,75 m, h = 0,46 m) aşezat pe un pat de pietre nelegate cu mortar. La S de acest zid, a apărut o platformă de mortar (din nisip, var, scoici pisate) care se întinde şi la vest de acest zid. Sub zidul a (la -0,68 / -0,7 m), spre N, a apărut un alt fragment de zid (zidul b) format din trei blocuri de piatră, care intră în martorul de V (L = 3 m, l = 0,48 m). În c. a - b 1, la -0,24 m a apărut o amenajare (L = 1,21 m, l = 0,84 m, h = 0,42 m), suprapusă de zidul de incintă, formată din pietre, peste care se află o nivelare din scoici, cărămidă pisată, pietricele având ca liant un mortar de culoare roz, de bună calitate. În c. a - b 2 - 4, la -0,34 m a apărut o altă amenajare (L = 2,42 m, l = 1,42 m, h = 0,47 m) din pietre legate cu pământ acoperite de o lutuială din pământ galben.
Un alt complex cercetat este edificiul din caseta C 1, datat tot anterior zidului de incintă, din care a fost cercetată o încăpere, cu o suprafaţă surprinsă de aproximativ 19 m2. Această încăpere este delimitată de trei ziduri. Zidul a (de la S, orientat E - V) construit din blocuri mari de calcar având L = 5,8 m, l = 0,6 m, h = 0,2 m, zidul b (orientat N - S) construit din şisturi verzi legate cu mortar, adosat zidului a, având L = 4,5 m, l = 0,5 m, h = 0,3 m, zidul c (orientat E - V), construit din şisturi verzi şi cărămizi (0,3 x 0,3 m) legate cu mortar, cu dimensiunile L = 4,18 m, l = 0,48 m, h = 0,35 m, suprapus de zidul de incintă. La V de încăperea surprinsă, înglobând şi o parte din zidul a, se întinde o amenajare, probabil posterioară, formată dintr-o fântână, construită din ghizduri de piatră cu formă pătrată la bază şi circulară în partea superioară (L = 1 m, hpăstrată = 0,78 m, Dgurii = 0,65 m) şi o stradă din dale mari de calcar (din care se păstrează doar opt) cu lungimi cuprinse între 0,8 - 1,8 m. În continuarea acesteia, spre N se găseşte un pavaj (L = 1,5 m, l = 1,14 m) construit din cărămizi (cu dimensiunile de 0,33 x 0,33 m). Strada pare a fi mărginită la V de o bordură formată din pietre şi şisturi legate cu mortar (L = 3,85 m, l = 0,45 m). Sub această stradă se află un canal (L = 4 m, l = 0,7 m) construit din dale de calcar aşezate verticale, lăţimea interioară a canalului fiind de 0,22 m. Menţionăm că dalele ce-l suprapuneau nu mai există. La vest de această amenajare se află un zid (în casetele B 2 şi C 2) construit din şisturi verzi legate cu pământ, surprins pe L = 8,68 m şi l = 0,8 m.
În casetele D 1 - 2 a fost surprins traseul unei alte străzi, orientate E - V, cu o lăţime de aprox. 4 m, fiindu-i degajată bordura nordică (L = 5,28 m, l = 0,25 m, h = 0,07 m) construită din dale de calcar. Traseul străzii, suprapus de incintă, se poate observa şi în interiorul cetăţii târzii. Bordura şi strada sunt acoperite de o lutuială din pământ galben cu o grosime de 0,1 - 0,2 m, distrusă pe alocuri de un strat de dărâmătură.
O încăpere a unui alt edificiu a fost surprinsă în casetele E 1 - 2, D 1 - 2 din care se păstrează trei ziduri: zidul a (orientat N - S), construit din bucăţi de şist verde şi calcar legate cu pământ, are L = 5,14 m, l = 0,66 m, h = 0,63 m; zidul b (orientat E - V), tot din şisturi verzi legate cu pământ, are L = 3,80 m, l = 0,54 m, h = 0,23 m; zidul c (orientat E - V), construit din blocuri mari de piatră legate cu pământ, între care apar şi şisturi verzi şi calcare, are L = 5,8 m, l = 0,47 m, h = 0,31 m. La E de zidul c se află o bordură (orientată N - S) din şist verde (L = 1,26 m, l = 0,43 m, h = 0,2 m), care pare a mărgini o stradă (L = 1,6 m, l = 0,8 m, h = 0,17 m) formată din pietre şi fragmente de dale de calcar (sparte). Şi această stradă este suprapusă de zidul de incintă şi prezintă urme puternice de arsură. În casetele B, C, D, E - 3 au fost surprinse două ziduri paralele, distanţa între ele fiind de 1,1 m, orientate N - S. Zidul a, dinspre E (L = 10,3 m, l = 0,4 m, h = 0,32 m) este construit din şisturi şi blocuri de calcar legate cu mortar (din nisip, var, fragmente ceramice pisate). În caseta C 3, la V de acest zid, şi care pare a fi distrus de acesta, se găseşte un canal (orientat SE - NV) format din 5 tuburi (0,45 x 0,4 m) de piatră îmbinate şi legate între ele cu mortar. Primul tub, dinspre E, are un orificiu (D = 0,15 m) de scurgere, astupat ulterior cu un fragment de cărămidă lipit cu mortar. La N de canal a apărut o nivelare/platformă păstrată pe L = 1,45 m, l = 0,82 m, din pietricele şi mici fragmente ceramice bine tasate, care pare a acoperi canalul4.
Zidul b (L = 19 m, l = 0,81 m, h = 0,46 m) construit din şisturi şi blocuri de calcar legate cu mortar din nisip, var şi pietricele, este demantelat pe latura de V. În prima casetă (B 1), la V de acest zid, se află o fântână, posterioară zidului, de formă pătrată construită din şisturi verzi legate cu pământ (L = 1,4 m, l = 1,2 m, h = 0,35 m). Materialul arheologic este sărac, fiind format din fragmente ceramice - amfore, ceramică de uz comun -, fragmente de sticlă - mai ales de geam -, materiale de construcţie - cărămizi, piroane, un fragment de fus de coloană (L = 0,3 m, D = 0,35 m). În cursul cercetărilor au fost descoperite 28 de monede, foarte prost conservate, dintre care au fost identificate totuşi 185, 10 monede fiind emise la Histria între secolele V - I a. Chr., iar 8 aparţinând perioadei romane (două sunt emise în perioada lui Septimius Severus, una din timpul lui Aurelian, iar cinci se datează în secolul IV p. Chr.).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu