.
Sânnicolau Mare | Judeţ: Timiş | Punct: Selişte | Anul: 2000
Anul:
2000
Epoca:
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Timiş
Localitate:
Sânnicolau Mare
Comuna:
or. Sânnicolau Mare
Punct:
Selişte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bejan Adrian şcoala Generală Nr. 2 Sânnicolau Mare
Grec Marius Universitatea de Vest, Timişoara, Centrul de Studii de Istorie şi Arheologie
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic Sânnicolau Mare - "Selişte", este un platou aflat în apropierea oraşului Sânnicolau Mare, pe şoseaua Sânnicolau Mare - Arad, la aproximativ 500 m de la ieşirea din Sânnicolau Mare (tăbliţa indicatoare), pe latura nordică a şoselei, numită încă "Ferma Bata", după numele primului ei proprietar de după 1989. Platoul conţine mai multe perioade de locuire, unele suprapunându-se parţial.
Situl a... fost cunoscut datorită numeroaselor descoperiri întâmplătoare din mai multe perioade istorice, menţionate în literatura de specialitate. În anii 1994 - 1995 (primăvara), s-au efectuat din partea Universităţii de Vest Timişoara, mai multe periegheze în zonă, coordonate de către Adrian Bejan. Rezultatul acestora a determinat deschiderea şantierului arheologic. Prima campanie de cercetare a avut loc în vara anului 1995, lucrările continuând şi în prezent. Şantierul arheologic are un caracter de şantier-şcoală, în cadrul său desfăşurându-şi practica de specialitate (arheologică), studenţii Facultăţii de Litere, Filosofie şi Istorie, anul I, secţiile Istorie, Istorie - Limbă străină şi Teologie - Istorie.
Pornind de la stratigrafia din secţiunilor din 1995 şi de la topografia terenului s-au stabilit obiectivul şi etapele de cercetare.
Obiectivul. Studierea organizării habitatului în aşezările (nivele de locuire); stratigrafia sitului şi relaţiile dintre complexele de locuire din cadrul aceluiaşi nivel cultural.
Materialele arheologice sunt depozitate în depozitul de arheologie (sala 311), a secţiei de Istorie, Facultatea de Litere, Filosofie şi Istorie, Universitatea de Vest din Timişoara.
Cercetarea sistematică, se face cu muncitori şi studenţi, 3 săptămâni pe an. Nu s-au efectuat încă analize speciale asupra materialelor arheologice recuperate (oase, ceramică). Urmează ca în anul 2001 să se facă o ridicare topografică amănunţită, la primăria Sânnicolau Mare existând şi hărţi cadastrale care au fost utilizate de colectivul de cercetare. Neexistând construcţii, terenul fiind în circuitul agricol, nu se au în vedere modalităţi speciale de protejare.
Punerea în valoare a descoperirilor - rapoarte de săpătură, studii, monografie a punctului arheologic şi a oraşului Sânnicolau Mare.
Etapele de cercetare:
a). prima etapă (1995 - 1999): a urmărit delimitarea perioadelor de locuire în punctul arheologic "Selişte", precum şi fixarea pentru fiecare din aşezările suprapuse, a limitelor, ariei aproximative de amplasare pe teren şi a punctului de maximă intensitate a locuirii. Concomitent s-au degajat complexele de locuire recuperându-se material arheologic, în special material ceramic şi oare de animale.
b). a doua etapă (2000 - aproximativ 2004 / 2005) vizează degajarea unui perimetru de 50 x 50 m (2500 m2) pentru a constata relaţia spaţială dintre complexele arheologice integrate acestui spaţiu precum şi aspecte de sistematizare a fiecărui nivel de locuire (aşezare).
Pe parcursul anilor 1995 - 2000 s-au practicat 17 secţiuni cu casetele adiacente. Situl cuprinde următoarea stratigrafie:
Aşezarea medievală, cu maximul de concentrare în jumătatea nordică a platoului. Datorită intensei locuiri medievale, terenul se ridică foarte mult. Locuinţele sunt bordeie şi locuinţe de mari dimensiuni (locuinţe de suprafaţă), cu un strat gros de arsură şi cenuşă, cu pereţi de chirpic şi fragmente de cărămidă. Aşezare la mică adâncime a fost puternic distrusă de arăturile moderne. La rândul său aşezarea a deranjat în parte straturile de cultură mai vechi.
Aşezarea din secolele XI - XII (Ev Mediu timpuriu), constituită din locuinţe bordei patrulatere, cu colţurile rotunjite, de dimensiuni mici şi mijlocii (laturile între 1,5 - 3 m), având urme de vatră în interior şi uneori şi o groapă de provizii sub nivelul de călcare al locuinţei, iar în jurul locuinţei se găsesc anexele: gropi de provizii, gropi menajere şi vetre sau cuptoare exterioare. Este nivelul cronologic cel mai intens locuit pe platoul "Selişte". Celor două nivele medievale se datorează supraînălţarea platoului în zona nordică a sa.
Locuinţa din secolele VIII - IX, cu mai multe faze de refacere, construită în urma distrugerii şi nivelării unui cuptor. Este singura descoperire din a doua jumătate a mileniului I p. Chr., databilă pe baza ceramicii.
Nivelul post roman (secolele IV - VI). În zona de V a platoului a fost degajată o locuinţă (bordei), având ca anexe o groapă de provizii şi o vatră, datate pe baza ceramicii cenuşii lucrate la roată în secolele III - IV. Aparţinând acestui nivel, dar provenind probabil din complexe mai vechi s-au descoperit două pişcoturi de mozaic roman, iar dintr-o descoperire întâmplătoare provine un fragment de cărămidă romană având ştampila LEG. XIII. G. Pe latura vestică a platoului s-au surprins o groapă de provizii, un mormânt de înhumaţie şi segmente de şanţuri, care credem că aveau rolul de a departaja complexele de locuire. Deranjând mormântul de înhumaţie, deci ulterior nivelului de sec. III - IV s-a descoperit o locuinţă cu un bogat inventar (ceramică, fusaiolă bitronconică şi greutăţi de război de ţesut). Tot în nivelul ulterior secolelor III - IV s-au descoperit şi două vetre de cuptor alăturate. Atât locuinţa, cât şi cele două vetre au fost datate ulterior sec. IV, în sec. V - VI (prelucrarea materialului arheologic permiţând în viitor o datare mai precisă).
Deasupra solului viu au apărut fragmente ceramice atipice sau de mici dimensiuni ce pot fi datate în preistorie (epoca bronzului).
Campania arheologică din anul 2000 a inaugurat cea de-a doua fază de cercetare prin trasarea a două secţiuni în interiorul pătratului de 50 x 50 m, pornind de la latura sa vestică, cu intenţia degajării integrale a acestui spaţiu de 2500 m2.
Secţiunile S. 16 şi S. 17 sunt paralele orientate N - S, S. 16 are dimensiunile de 30 x 1,5 m. Complexele arheologice depistate în partea a doua a secţiunii, între m. 15 - 30, au impus practicarea secţiunii S. 17, cu dimensiunile de 15 x 1,5 m, paralel cu S. 16, cu un martor de 0,5 m între ele (ulterior înlăturat). Grosimea stratului de cultură şi numărul mare de locuinţe au impus un ritm lent lucrărilor. Planificarea cercetării integrale a zonei va permite degajarea completă a acestor complexe (locuinţe, gropi, etc.) care au fost surprinse doar parţial în S. 16 şi S. 17.
În anul 2000 s-au surprins nivelul medieval timpuriu şi două nivele feudale distincte.
I. Nivel cuprinzând un complex de locuire medieval târziu (secolele XVII - XVIII) constând dintr-o locuinţă mare şi anexele adiacente (nivelul I pe plan).
Ia. Locuinţa (nr. 7 pe plan) orientată E - V, traversând cele două secţiuni şi continuându-se în zona încă nesăpată de la E de S. 17. Dimensiunile degajate 3,4 x 2,6 m. A fost o locuinţă de suprafaţă adâncită până la -0,4 m de nivelul de călcare al epocii (adâncime totală -1 m). Pe latura nord-estică a secţiunii s-au descoperit urmele unei vetre care de asemeni se închide în exteriorul secţiunii. Vatra ovală cu axa lungă de 1,6 m are grosimea gardinei de 10 - 12 cm. Pe vatră se aflau fragmente ceramice, pietre şi oase precum şi foarte multă cenuşă. Latura sudică a locuinţei distruge o locuinţă mai veche. Spre S în imediata apropiere a locuinţei se află două gropi ce aparţineau acesteia, una dreptunghiulară, a doua circulară (puţin ovală)
Ib. Groapă dreptunghiulară (nr. 10 pe plan), orientată E - V, cu laturile de 2,1 x 1,7 m şi colţurile rotunjite. Latura sa nordică este de aproximativ 1 m (0,8 m), distanţă de latura sudică a locuinţei. Nu s-au găsit urme de vatră. Cu excepţia câtorva fragmente ceramice inventarul lipseşte. Adâncimea gropii -1 m de la nivelul de călcare actual, -0,4 m de la nivelul epocii. Construcţia a fost probabil o anexă a locuinţei (magazie ?); peste fundul gropii se găseşte un strat de var şi deasupra un strat gros de cenuşă.
Ic. Groapă circulară puţin ovală pe axa E - V (nr. 11 pe plan), doar -0,8 m de la nivelul de călcare actual. Inventarul este mai bogat (fragmente ceramice, oase de animale), tipic pentru gropile de provizii. Cantitatea cea mai mare s-a găsit într-o zonă puţin supraînălţată (2 - 3 cm), de unde s-a răspândit ulterior pe tot fundul gropii, pe care se află de asemenea urme de arsură şi cenuşă.
II. Nivelul II medieval constă dintr-un strat de cultură căruia îi aparţin locuinţele şi complexele adiacente acestora. Adâncimea locuinţelor -1,5 / -1,4 m. În ordinea aşezării în cadrul secţiunilor, s-au descoperit:
IIa. Între m. 7,2 - 9,3: Latura vestică a unui bordei (nr. 3 pe plan). Platforma cu resturi ceramice şi oase de animale este cu 10 cm mai înaltă (-1,4 m) faţă de fundul gropii locuinţei (-1,5 m).
IIb. Mică vatră în aer liber (exterioară locuinţei) cu marginile distruse (nr. 4 pe plan), dreptunghiulară, aproximativ 1 x 1 m (m. 15,4 - 16,3 / 16,4) pe care se află căzute mai multe pietre, probabil de la locuinţa din apropiere (IIc.)
IIc. Bordei patrulater cu colţurile puternic rotunjite (aproape oval), (nr. 5 pe plan), în interiorul său se află o vatră mare ovală, cu un strat foarte gros de cenuşă, strat ce se găseşte în întreg spaţiul locuinţei. Lăţimea maximă a vetrei 1,55 m (la exterior, inclusiv gardina de 8 - 10 cm), lungimea maximă degajată 1,2 m. Presupunem că rolul construcţiei a fost de a proteja vatra de intemperii, spaţiul de locuit rămas între vatră şi marginile gropii fiind foarte mic.
IId. Bordei păstrat parţial (nr. 8 pe plan), latura sudică, restul fiind distrus de locuinţa târzie Ia. Groapa constă dintr-un strat de cenuşă de 15 - 20 cm aflat între două rânduri de arsură puternică (pe fundul bordeiului se află un nivel de arsură de 5 cm, peste care se găseşte cenuşă, apoi din nou un nivel de arsură de 5 - 10 cm Pe fundul bordeiului şi în stratul de arsură inferior s-au găsit fragmente ceramice, integrând locuinţa nivelului II medieval.
III. Nivelul medieval timpuriu, secolele XI - XII.
IIIa. Colţul sud-vestic al unei locuinţe (nr. 1 pe plan) descoperit în colţul nord-vestic al S. 16. Urmează a fi degajat în viitor.
IIIb. Groapă de acces spre o vatră (cuptor ?), a cărui margine apare în profilul estic al S. 16. Groapa are formă ovală, îngustându-se spre extremitatea cu vatra. Fragmente de vatră sunt risipite pe întreg spaţiul gropii. Adâncimea gropii -1,6 m (nr. 2 pe plan).
IIIc. După îndepărtarea vetrei medievale (IIc.), sub aceasta s-a degajat o groapă de mai mici dimensiuni, tot de formă dreptunghiulară, coborând până la -2 m, faţă de nivelul de călcare actual (0,6 m sub nivelul medieval). Dimensiunile degajate: lăţime - 1,6 m; lungime - 1,2 m. Din umplutură s-au recuperat fragmente ceramice de secol XI - XII, de acelaşi tip cu cele recuperate de pe cuprinsul nivelului III.
IIId. Bordei de dimensiuni mari, (nr. 12 pe plan) orientat E - V, doar puţin oblic faţă de axă (SE - NV). Se află sub groapa de provizii medievală târzie, coborând de asemeni la aproximativ -2 m adâncime. Sistemul de încălzire dacă a existat se afla pe latura vestică încă nedegajată. Dimensiuni: lungime degajată - 2,2 / 1,9 m; lăţime - 2 m. În exteriorul locuinţei, profilul vestic al S. 1 (m. 29 - 30), segmentează două gropi de stâlp alăturate. Inventarul conţinea ceramică din secolele XI - XII.
IIIe. colţul unei locuinţe cu fragmente de vatra în interior (nr. 9 pe plan).
În anul 2000 nu s-au degajat elemente aparţinând mileniului I p. Chr., postromane sau preistorice. Dată fiind intenţia de degajare integrală a pătratului de 50 m nu s-au deschis casete adiacente, secţiunile urmând să se succedeze anual.
Planşa 57

English Abstract:

The 2000 campaign is the sixth one since 1995, when the first excavations were conducted at the Sânnicolau Mare - Selişte site. Between 1995 - 1999 we established the stratification of the settlement and the borders for different phases of the dwelling. The last campaign represents the beginning of the second phase of research, namely the complete clearance of a perimeter of 50 x 50 m considered to be the most inhabited area on the plateau. Until now the following levels and grounds resulted: a post Roman period (4th - 6th centuries A.D.) with two dwellings, four storage pits, two fireplaces, one inhumation grave and some segments of the trenches surrounding the dwelling grounds; the occupation level of the 1st millennium (8th - 9th centuries) with only one dwelling; the occupation level dated to the 11th - 12th centuries with: eleven dwellings, one kiln, two fireplaces, eight storage pits, four waste pits; and an occupation level dated to the last centuries of the Middle Age, which contained six dwellings and four storage pits. During the 2000 campaign two parallel sections of 30 x 1.5 m and 15 x 1.5 m were drawn, with a maximum depth of -1.80 / -2 m, finding several dwellings..

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO