Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mada | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Zidită | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului timpuriu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Locuire în peşteră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Mada
Comuna   Balşa
Punct
Peştera Zidită
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Căstăian Mihai Cristian Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ţuţuianu Costin Daniel Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Cod RAN    87905.01
Raport "Peştera zidită" se localizează la baza versantului vestic al "Pleşei Mari", un masiv calcaros fierăstruit de frumoasele chei ale Măzii. Deschiderea naturală a unei peşteri a fost obturată în evul mediu târziu cu un zid, căpătând astfel valenţe defensive sporite. Acest parament realizat din piatră locală legată cu mortar se mai păstrează pe aproximativ jumătate din lungimea sa iniţială, având o deschidere de acces şi câteva ambrazuri.
Cercetarea arheologică începută în anul 1998, când au fost realizate două secţiuni a fost continuată în campania din vara anului 2000 prin realizarea a încă două secţiuni, S. 3 şi S. 4, plasate în spatele zidului de apărare a peşterii, a pus în evidenţă evoluţia cronologică a monumentului, dar şi existenţa unor aspecte culturale mai vechi sub forma unor locuiri intense din perioada de tranziţie spre epoca bronzului.
S. 3 (dimensiuni 9 x 2 m) paralelă spre N cu S. 1 / 1998, la 0,5 m distanţă. Descoperirile făcute şi stratigrafia bogată, au pus în evidenţă locuirea din preistorie a acestei cavităţi, precum şi transformările survenite prin ridicarea zidului de apărare care obturează intrarea naturală.
S. 4, este perpendiculară şi la 0,5 m distanţă de S. 3, fiind paralelă cu zidul fortificaţiei la 3,5 m distanţă de acesta. Dimensiunile sale sunt de 1,5 lăţime, cu 5,2 m latura estică şi 6,2 latura vestică. Din această suprafaţă, oarecum protejată, a peşterii, provine cea mai mare cantitate de material ceramic şi osteologic aparţinând culturii Coţofeni, care împreună cu urma unui ţăruş aflată în nivelul preistoric scot în evidenţă existenţa unei împrejmuiri (paravan) din material lemnos care a protejat această locuire intensă. Curăţarea porţiunii de zid demantelate a dus la descoperirea a numeroase fragmente ceramice medievale, contemporane momentului în care fortificaţia era funcţională.
Starea de conservare a zidului este destul de slabă şi se impun măsuri grabnice pentru stoparea distrugerii şi refacerea sectorului de zid demantelat pentru a putea introduce acest obiectiv istorică şi speologică într-un circuit turistic zonal, împreună cu "Cheile Măzii" şi relieful carstic cu o deosebită valoare peisagistică din apropierea localităţii Mada.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu