Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Niculiţel | Judeţ: Tulcea | Punct: Cornet | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bronzului;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Niculiţel
Comuna   Niculiţel
Punct
Cornet
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Simion Gavrilă
Cod RAN    161044.08
Raport Situl arheologic de la Niculiţel, punctul "la Cornet", este cunoscut în literatura de specialitate încă din 1995. Asupra lui s-a făcut o primă intervenţie în 1988 cu scopul unei săpături de salvare pe traseul conductei de gaz metan ce avea să traverseze Dobrogea la acea dată.
Intervenţia noastră din anul 2000 a avut aceeaşi cauză şi ea s-a efectuat în lunile iulie şi august. Din punct de vedere contractual, săpăturile au trebuit să se realizeze în limitele impuse de acceptul proprietarilor de terenuri, adică, 12 m în stânga şi tot atât în dreapta şanţului în care s-a introdus conducta. Aceasta fiind suprafaţa în care se arunca pământul şi accesul utilajelor.
În ceea ce priveşte amplasarea geografică a punctului enunţat, acesta se află între paralela de 45°10' şi cea de 45°15', iar latitudinea între 28°28'30" şi 28°30'. Orientarea lui în plan teritorial - 3 km pe direcţia nordică faţă de centrul comunei Niculiţel, pe malul lacului denumit de localnici "Gorgonel" (unul din lacurile care alcătuiesc complexul depresiunii lacustre Saon). Analizat din punct de vedere topografic, situl arheologic în discuţie se află pe un platou care înaintează până în apropierea imediată a apei. Versanţi lui sunt foarte abrupţi iar în unele zone aceştia au pereţii verticali datorită erodării lor ca urmare a acţiunii apelor din perioadele de viitură.
Delimitarea suprafeţelor sitului nu poate fi apreciată. Extinderea lui în interiorul platoului ajunge până la max. 200 m, iar cea din lungul malului n-a putut încă fi delimitată. Nu este exclus ca această suprafaţă să fi fost locuită în permanenţă, ca urmare a condiţiilor de viaţă pe care le oferea zona.
Din informaţiile pe care ni le-au oferit descoperirile arheologice realizate până în prezent, situl de pe malurile lacului cunoscute în topografia locală "la Cornet" se încadrează în limitele cuprinse între bronzul târziu şi perioada romano-bizantină, iar după unele descoperiri întâmplătoare, chiar mai timpurie, adică din perioada mijlocie a bronzului.
Alte suprafeţe din zona lacului, marcate ca forme ale unor promontorii, se evidenţiază ca aşezări fortificate, unele chiar având caracteristicile celor de tip "pinten barat". Cercetările noastre din anul 2000 au fost realizate pe o suprafaţă de 1000 m2, unde, au fost descoperite o serie de complexe închise, fără a ne bucura de existenţa unei stratigrafii a lor. O stratigrafie cronologică s-a putut realiza însă ca urmare a inventarului arheologic descoperit în complexele cercetate: locuinţe, gropi menajere şi chiar în morminte. Stratigrafia profilelor din secţiuni nu a jucat decât un rol orientativ în amplasarea nivelului de cultură a formei şi dimensiunilor, precum şi a celorlalte complexe. În acest sens, în toate situaţiile în care avem de a face cu un teren agricol, se evidenţiază un strat vegetal care ajunge până la adâncimea de -0,25 / -0,3 m. După aceea urmează un strat de pământ negru-cenuşiu, pe care am putea să-l denumim "în degrade", ca urmare a culorii lui ce ni se prezintă, de la negru până la cenuşiu-gălbui. Acest strat măsoară între 0,6 - 0,7 m. Sub el, pământul devine galben-steril. Întreaga situaţie arheologică se profilează în cel de al doilea strat fie ca formă de gropi sau ca profil al unor interioare de locuinţe, etc., complexe arheologice care în unele cazuri se continuă şi în stratul de pământ galben.
Descoperiri. În suprafaţa săpată au fost descoperite podele sau părţi dintr-o serie de locuinţe şi gropi din perioada bronzului târziu, ce pot fi atribuite culturii Sabatinovka - Noua - Coslogeni. În interiorul lor au fost descoperite mai multe fragmente de topoare din piatră, binecunoscute în arealul aceste culturii. Materialul reprezentativ al acestor locuinţe sau gropi îl constituie ceramica, atât cea fină, cât şi cea grosieră. Distincţia acestei ceramici ne este dată de ornamentica sa, care se caracterizează prin acele benzi circulare simple cu aspect triunghiular, amplasate de obicei pe umerii vaselor. Unele vase în formă de oale sunt dotate şi cu apucători destul de grosiere, amplasate în poziţie verticală pe curbura gâtului sau pe linia de bombare maximă.
Tot din grupa vaselor în formă de oale de dimensiuni mari şi mijlocii, care sunt confecţionate dintr-o pastă grosieră în amestec cu cioburi pisate şi pietricele. De obicei acestea sunt decorate cu benzi grosiere aplicate circular sub forma unor cingători cu capetele libere şi care au un aspect alveolat sau striat.
Din grupa ceramicii fine sunt vase cu forme variate cu aspect de căni, ulcioare, farfurioare, etc. Ele sunt cu benzi sau figuri geometrice realizate prin incizii în pasta crudă.
Ponderea în descoperirile arheologice de la Niculiţel - "Cornet" o deţin materialele hallstattiene de tip Babadag. Acestea se fac prezente în interiorul unor locuinţe, în gropi şi chiar în mod izolat în nivelul de cultură. Ele se fac prezente în formă de oale, străchini sau de căni. În general, toate vasele ceramice atribuite aceste culturi sunt de bună calitate, lucrate din pastă fină şi lustruite până la obţinerea unui luciu metalic. Marea majoritate au culoarea neagră, dar se găsesc, mai ales în faza timpurie şi fragmente diverse de culoare maronie.
Ornamentica folosită este cea cunoscută pentru cultura Babadag, însă se pare că varietatea decorului în aşezarea de la Niculiţel - "Cornet" este mai bogată decât cea publicată pentru ceramica provenită din staţiunea eponimă. Această varietate a ornamenticii de pe vasele ce aparţin culturii Babadag o găsim în special în cea de a doua fază a evoluţiei sale. Acel decor realizat prin imprimare îl găsim aplicat într-o surprinzătoare serie de combinaţii.
Trebuie să amintim că tot din această fază - II, se înscrie şi o descoperire deosebit de importantă, şi anume prezenţa unui mormânt de inhumaţie, cu practica ritual funerară a înmormântării sub locuinţă, în poziţie chircită.
În partea superioară a nivelului de cultură din aşezarea de la Niculiţel - "Cornet" au fost descoperite şi o serie de complexe înscrise din perioada romană: locuinţe şi gropi. Toate descoperirile din această perioadă constituie subiectul de studiu al colaboratorului Florin Topoleanu.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Florin Topoleanu, Gabriel Jugănaru, Peuce, XI, p. 203 - 229.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu