Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Colonia Aurelia Apulensis - Cartier Partoş, str. Reg. V Vânatori | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Colonia Aurelia Apulensis - Cartier Partoş, str. Reg. V Vânatori
Sector   zona centrală a oraşului roman, latura de E, în ap
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Drîmbărean Matei responsabil Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cod RAN    1026.02
Raport Cercetarea s-a desfăşurat sub forma de unei săpături arheologice de salvare, ca urmare a cererii beneficiarului Biserica Creştină Baptistă Betleem, în vederea realizării obiectivului "extindere biserică". Serviciul Arheologie al MCC a emis autorizaţia de săpătură arheologică de salvare nr. 148/2001. Perioada de desfăşurare a cercetărilor: 03 noiembrie 2001 - 14 noiembrie 2001.
Au fost trasate patru suprafeţe de cercetare, respectiv: S. I (4 x 4 m); S. II (4 x 2,5 m); S. III (4 x 2 m); S. IV (4 x 3 m). La adâncimea de cca. -1,2 m a fost identificat nivelul de călcare aparţinând unui edificiu roman ridicat în perioada de apogeu a oraşului roman.
Datarea acestui nivel a fost posibilă datorită descoperirii în S.III a unei monede de bronz (as) emisă la Roma, între anii 143 - 144 p. Chr. (Av: ANTONINVS AVG·PIVS P·P·TR·P·COS·III; Rv: IMPERATOR II LIBERT S·C)
Au fost identificate fundaţii aparţinând zidului de incintă al oraşului roman, precum şi ale zidurilor de compartimentare a locuinţelor.
Cercetarea a fost efectuată până la stratul steril, care corespunde unui nivel nisipos. Se cunoaşte faptul că în cazul coloniei Aurelia Apulensis, nivelul pânzei freatice se află la cca. -2 m, acesta fluctuând în funcţie de anotimp. Această situaţie o întâlnim şi în perioada romană (secolele II - III p. Chr.), fapt dovedit arheologic. În S.IV unde au fost identificate două ziduri paralele, situate la cca. 1,7 m, din care s-au păstrat doar urmele şi patul de amenajare, al cărui grosime este de cca. 35-40 cm, fiind realizat din pietriş. O astfel de manieră de construire a zidurilor ne dovedeşte că romanii aveau cunoştinţă de fluctuaţiile nivelului pânzei freatice şi ale efectului negativ al acesteia asupra zidurilor (apariţia fenomenului de igrasie).
Materialul arheologic este bogat, el reprezentând întreaga gamă de produse ceramice (vase de provizii, amfore, oale, farfurii, castroane, opaiţe, materiale tegulare), obiecte de fier (cuie, piroane), sticlărie, oase de bovidee etc. Inventarul mobil a fost curăţat, desenat şi se află în depozitul MNUAI. A fost realizată documentaţia grafică, fotografică şi ridicare topografică. Încadrare cronologică a descoperirilor: sec. II - III p. Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu