.
Alba Iulia | Punct: Colonia Aurelia Apulensis - Cartier Partoş, str. Reg. V Vânatori | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană
Județ:
Alba
Localitate:
Alba Iulia
Comuna:
mun. Alba Iulia
Punct:
Colonia Aurelia Apulensis - Cartier Partoş, str. Reg. V Vânatori
Sector:
zona centrală a oraşului roman, latura de E, în ap
Toponim:
Apulum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Drîmbărean Matei responsabil Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea s-a desfăşurat sub forma de unei săpături arheologice de salvare, ca urmare a cererii beneficiarului Biserica Creştină Baptistă Betleem, în vederea realizării obiectivului "extindere biserică". Serviciul Arheologie al MCC a emis autorizaţia de săpătură arheologică de salvare nr. 148/2001. Perioada de desfăşurare a cercetărilor: 03 noiembrie 2001 - 14 noiembrie 2001.
Au fost trasate patru s...uprafeţe de cercetare, respectiv: S. I (4 x 4 m); S. II (4 x 2,5 m); S. III (4 x 2 m); S. IV (4 x 3 m). La adâncimea de cca. -1,2 m a fost identificat nivelul de călcare aparţinând unui edificiu roman ridicat în perioada de apogeu a oraşului roman.
Datarea acestui nivel a fost posibilă datorită descoperirii în S.III a unei monede de bronz (as) emisă la Roma, între anii 143 - 144 p. Chr. (Av: ANTONINVS AVG·PIVS P·P·TR·P·COS·III; Rv: IMPERATOR II LIBERT S·C)
Au fost identificate fundaţii aparţinând zidului de incintă al oraşului roman, precum şi ale zidurilor de compartimentare a locuinţelor.
Cercetarea a fost efectuată până la stratul steril, care corespunde unui nivel nisipos. Se cunoaşte faptul că în cazul coloniei Aurelia Apulensis, nivelul pânzei freatice se află la cca. -2 m, acesta fluctuând în funcţie de anotimp. Această situaţie o întâlnim şi în perioada romană (secolele II - III p. Chr.), fapt dovedit arheologic. În S.IV unde au fost identificate două ziduri paralele, situate la cca. 1,7 m, din care s-au păstrat doar urmele şi patul de amenajare, al cărui grosime este de cca. 35-40 cm, fiind realizat din pietriş. O astfel de manieră de construire a zidurilor ne dovedeşte că romanii aveau cunoştinţă de fluctuaţiile nivelului pânzei freatice şi ale efectului negativ al acesteia asupra zidurilor (apariţia fenomenului de igrasie).
Materialul arheologic este bogat, el reprezentând întreaga gamă de produse ceramice (vase de provizii, amfore, oale, farfurii, castroane, opaiţe, materiale tegulare), obiecte de fier (cuie, piroane), sticlărie, oase de bovidee etc. Inventarul mobil a fost curăţat, desenat şi se află în depozitul MNUAI. A fost realizată documentaţia grafică, fotografică şi ridicare topografică. Încadrare cronologică a descoperirilor: sec. II - III p. Chr.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO