Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Izvorul Împăratului | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Izvorul Împăratului
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Blăjan Mihai
Cod RAN    1026.13
Raport Între 28 septembrie şi 20 noiembrie 2001 s-au executat săpături arheologice pe bordura sud-vestică a terasei a doua a Mureşului, în locul numit "Izvorul Împăratului". În cursul investigaţiilor au fost trasate cinci secţiuni cu dimensiunile de 2 x 20,5 m (S.I-III) şi 2 x 17 m (S.IV-V). Dispuse una lângă alta, pe direcţia N-S, şanţurile au pătruns în stratul geologic până la -0,27 m la capătul de miazănoapte şi -1,65 m la extremitatea opusă.
Stratigrafia terenului cercetat pe podul platoului se compune din humusul vegetal aşezat direct peste depozitul de argilă brun-roşcată, iar pe fruntea terasei, între cele două straturi, se interpune un ic de pământ nivelat în vremuri recente.
Extremitatea sudică a şanţurilor I-II a secţionat un semibordei preistoric, cu pereţii verticali, colţurile rotunjite şi podeaua relativ plană. Dezvelită parţial, construcţia cuprindea un inventar sărăcăcios, compus din oase menajere de animale, valve de scoici şi fragmente din pereţii şi marginile unor vase borcan sau bitronconice, de mărime mijlocie şi mare, din pastă degresată cu cioburi pisate. Vasele, ornamentate pe buză cu brâuri alveolate şi pe pântec cu caneluri verticale continue, asigură datarea locuinţei în Hallstatt C.
În secţiunea II, la -0,23 m adâncime, s-a conturat o groapă de provizii săpată până la -1,48 m în stratul de argilă, având corpul tronconic turtit, umerii cuptoriţi (dimensiuni 1,62 x 1,7 m) şi gâtul cilindric (1,42 x 1,44 m). În treimea inferioară a construcţiei subterane erau aruncate 22 fragmente de cărămizi, iar în partea de mijloc fusese depozitat un strat gros de cenuşă, din care provin oase menajere de animale, bucăţi de chirpici ars, resturi de cărbune şi fragmente din vase fine, cu decor lustruit sau cu pasta zgrunţuroasă gri-cenuşie, caracteristice culturii Bratei (sec. V p. Chr.).
În aria cercetată (de cca. 100 m2) s-au dezvelit 22 morminte de inhumaţie, săpate în depozitul de argilă brun-roşcată, între -0,27/-1,65 m adâncime faţă de cota actuală de călcare a solului. Se semnalează schelete de copii, adolescenţi, maturi şi adulţi, de ambele sexe, aşezate pe spate, cu capul spre V (19) ori la E (3) şi picioarele întinse în partea opusă.
Gropile tombale au forma patrulateră, colţurile arcuite şi fundul îngustat. Osemintele se păstrează adesea macerate, ori prezintă scheletul sau numai segmente răvăşite de fierul plugului în timpul arăturilor. Mormintele cuprind câte un schelet aşezat direct pe fundul gropii sepulcrale, în sicriu de lemn sau înconjurat cu un patrulater ridicat din cărămizi fragmentare şi bolovani de calcar şi gresie. Aceste materiale refolosite provin din ruinele edificiilor antice răvăşite pe arătură.
Unele morminte sunt lipsite de inventar funerar. Alte complexe funerare au scheletul însoţit de câte o oală din lut aşezată la călcâi sau deasupra tibiilor, ustensile din fier (lame de cuţit, pensetă şi amnar), obiecte de podoabă din sticlă (mărgele), bronz şi argint (cercei, pandantive, butoni, inele, un colier împletit, etc.) şi o cruce din bronz. Ofranda alimentară cuprinde resturile unui ou de galinacee, găsite într-unul dintre morminte.
Datate pe baza inventarului în secolul al X-lea, mormintele aparţin cimitirului identificat prin periegheze, în primăvara anului 1980, la SV de municipiul Alba Iulia.
Aşadar, sondajele arheologice, efectuate în hotarul dintre Alba Iulia şi satul Pâclişa, au surprins o porţiune din fâşia drumului antic Sarmisegetusa-Apulum (1995), urmele unor aşezări din Hallstatt şi perioada prefeudală (sec. IV-VII) şi un cimitir medieval timpuriu. Pentru salvarea necropolei, periclitată de viitoarele lucrări edilitare, se impune continuarea săpăturilor cu fonduri sporite.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu