Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ampoiţa | Comuna: Meteş | Judeţ: Alba | Punct: La Pietre | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului
Perioade
Eneolitic;
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Ampoiţa
Comuna   Meteş
Punct
La Pietre
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciugudean Horia Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Gligor Adrian Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cod RAN    5595.01
Raport Situl Ampoiţa - "La Pietre" este situat pe partea stângă a râului Ampoiţa, chiar la intrarea în această localitate, locuirea umană concentrându-se în jurul celor trei olistolite de calcar, formaţiuni geologice ce apar frecvent pe valea Ampoiului.

În campania precedentă (2000), a fost practicată o secţiune de informare stratigrafică, în care am surprins o situaţie deosebit de interesantă, marcată de locuiri evidenţiate prin complexe suprapuse aparţinând culturilor Petreşti, orizontului Herculane II-III - Cheile Turzii, Coţofeni, Wietenberg şi epocii dacice (vezi CCA, 2001, Suceava, p. 30).

În campania anului 2001, desfăşurată în perioada 9.10. - 9.11.2001, a fost deschisă o suprafaţă cu dimensiunile de 9 x 4 m, în vederea dezvelirii integrale a complexelor de locuire surprinse în sondajul iniţial.

Această nouă unitate de cercetare (S. 1/2001), a fost poziţionată pe latura estică a celei precedente (S. 1/2000), lăsându-se un martor de 0,5 m între ele şi un martor lat de 0,3 m până la peretele stâncii, ca şi în campania precedentă. Suprafaţa rezultată a fost împărţită în 8 carouri cu dimensiunile de 2 x 2 m (B.1 - 4, C.1 - 4) şi două carouri de câte 2 x 1 m (B.5, C.5).

După cum am văzut, cea mai completă stratigrafie a fost evidenţiată pe profilul sudic şi se prezenta astfel:

· solul vegetal este situat între 0 - 0,2 m adâncime;

· -0,2/-0,5 m, strat de pământ de culoare maronie, amestecat cu multă piatră căzută de pe vârful stâncii; materialele arheologice sunt amestecate şi aparţin epocii dacice, culturii Wietenberg, bronzului timpuriu şi culturii Coţofeni;

· -0,5/-0,8 m adâncime, strat de pământ fără pietriş, de culoare maronie, marcat de o peliculă consistentă de chirpici, ce aparţine ultimei locuinţe Coţofeni (C.2/2001);

· -0,8/-1 m strat de pământ format din două pelicule de arsură datorate incendierii locuinţei C. 4/2001 (una de culoare neagră, iar cealaltă roşie);

· -1/-1,2 m strat de pământ de culoare cenuşie, care intercalează locuinţa incendiată de culoare roşie (respectiv C. 5/2001);

· -1,2/-1,4 m strat de pământ măzăros, ce conţine urmele de arsură ale primei locuinţe Coţofeni (respectiv C. 6/2001);

· -1,4/-1,6 m strat de pământ cenuşos, mai bogat în piatră căzută, ce conţine materiale amestecate Herculane II-III - Cheile Turzii şi Petreşti;

· -1,6/-1,9 m strat de cultură Petreşti, bogat în chirpici şi arsură, ce aparţineau C. 7/2001;

· -1,9 m sterilul format dintr-un strat de piatră căzută.

Astfel, imediat după decopertare, în carourile din apropierea peretelui stâncii (B.1, B.2 şi C.1) a fost surprinsă o depunere cu o grosime medie de 0,5 m, caracterizată îndeosebi de o mare cantitate de piatră calcaroasă căzută în decursul timpului de pe vârful erodat al stâncii. Acest ultim strat cuprinde amestecate materialele Coţofeni, din bronzul timpuriu, Wietenberg şi dacice. Cantitativ însă, acest strat cuprinde în principal resturi ceramice aparţinând culturii Wietenberg, reprezentate în carourile B.3 şi B.4 de o locuinţă de tip semiadâncit, ce porneşte de la această adâncimea de -0,2 m şi taie nivelurile de locuire eneolitice, atingând sterilul arheologic. Din punct de vedere tipologic şi motivistic, ceramica Wietenberg se încadrează în faza II-a de dezvoltare, iar cea dacică (descoperită izolat) corespunde fazei clasice a acesteia. Ceramica aparţinând bronzului timpuriu apare de asemenea sporadic, neputând fi diferenţiată stratigrafic în zona cercetată. O ceşcuţă cu corp uşor bitronconic şi tortiţă supraînălţată, neornamentată, sugerează o datare ce se înscrie la sfârşitul evoluţiei grupului cultural Livezile şi începutul grupului Şoimuş, făcând legătura cu apropiata necropolă tumulară cercetată în punctul "Peret".

De la adâncimea de -0,5 m, în apropierea stâncii (corespunzând carourilor B.1, B.2 şi C.1) şi 0,2 m pe măsură ce ne îndepărtăm de aceasta (corespunzând carourilor B.3, B.4, B.5 şi C.3, C.4, C.5), materialele sunt nederanjate, putând fi astfel diferenţiate pe complexe şi nivele distincte de locuire.

Amintim de asemenea că în caroul C.2, încă de la decopertare a fost surprins un bolovan de calcar de mari dimensiuni, evidenţiat şi anul trecut în S. 1/2000. Bolovanul de calcar se afla în acest loc încă din timpul celei mai vechi locuiri din acest punct, ce corespunde culturii Petreşti, fiind folosit la susţinerea peretelui nordic în ridicarea unei locuinţe. Astfel, datorită acestei pietre de mari dimensiuni, în stratigrafia verticală s-a constatat o mai intensă locuire între bolovan şi peretele stâncii (adică în carourile B.1, B.2 şi C.1), faţă de exteriorul acesteia (carourile B.3, B.4, B.5 şi C.3, C.4, C.5). Vom prezenta pentru început descoperirile din primele carouri, adică cele dintre bolovanul mare şi peretele stâncii.

Imediat sub stratul de cultură cu materiale amestecate dacice, Wietenberg, bronz timpuriu şi Coţofeni, în carourile C.1, B.1 şi parţial B.2, a fost surprinsă o locuinţă de suprafaţă Coţofeni (notată C. 2/2001), cu un inventar arheologic bogat, reprezentat îndeosebi de fragmente ceramice, precum şi vase întregibile. Între resturile destul de consistente de chirpici ale acestei locuinţe au fost surprinse şi un număr de cinci râşniţe fragmentare.

Locuinţa avea formă rectangulară, cu dimensiunile de 3 x 2,5 m, cei ce au construit-o profitând de peretele drept al stâncii ce reprezenta astfel peretele sudic al locuinţei, iar piatra de mari dimensiuni delimita peretele nordic al acesteia.

La doar 0,1 m sub acest complex, am surprins o altă locuinţă Coţofeni de suprafaţă (notată C. 4/2001), ce avea datorită spaţiului bine delimitat natural, aceeaşi suprafaţă. Inventarul arheologic este mai sărac, format doar din fragmente ceramice, pe profilul sudic fiind surprinsă însă o vatră făţuită.

Imediat sub aceasta, se afla o nouă locuinţă Coţofeni de suprafaţă (notată C. 5/2001) identică cu cele de mai sus, observându-se însă şi un strat subţire de rocă şistoasă măruntă în interiorul acesteia, probabil ca o amenajare a podelei. Lângă bolovanul de mari dimensiuni a fost amenajată o vatră făţuită pe un "pat" de cioburi.

Ultima locuinţă Coţofeni (notată C. 6/2001), de fapt cea mai veche din aceste carouri (C.1, B.1, parţial B.2), a fost cea mai originală în ceea ce priveşte modul de amenajare. În perioada anterioară, de pe vârful stâncii s-a desprins o lespede de mari dimensiuni, de formă ovală (cu diametrul de aprox. 1,5 m) căzând între spaţiul dintre bolovan şi peretele stâncii native. Aceasta, fiind într-o poziţie uşor înclinată, a fost nivelată cu un strat subţire de pietriş mărunt în zona lăsată, peste care s-a aplicat apoi un strat de lut, rezultând astfel o podină dreaptă în interiorul locuinţei. Inventarul arheologic a fost însă destul de sărac, constând doar din fragmente ceramice.

Urmează un strat de cultură cu o grosime medie de 0,2 m, caracterizat de un amestec de materiale aparţinând culturii Petreşti şi orizontului cu toarte pastilate de tip Herculane II-III - Cheile Turzii. La acest palier cronologic s-a desprins lespedea de piatră ce a fost folosită la amenajarea celei mai vechi locuinţe Coţofeni (respectiv C. 6/2001), care a căzut peste o altă locuinţă de suprafaţă, aparţinând culturii Petreşti (C. 7/2001).

Bolovanul de mari dimensiuni se afla deja în acel loc în momentul celei mai vechi locuiri, pe peretele său sudic observându-se o lutuire verticală pe întreaga sa latură. În acest fel s-a izolat termic peretele nordic al locuinţei, pe care l-am surprins astfel în picioare pe această latură, pe o înălţime de 0,30 m. A fost evidenţiată şi podina acestei locuinţe, realizată din lut bătătorit, pe o platformă de trunchiuri de copac despicate şi asamblate anterior.

S-a procedat şi la desfacerea martorului dintre secţiunile S. 1/2000 şi S. 1/2001, astfel încât am surprins în suprafaţă întreaga locuinţă, cu vatra ei interioară. Aceasta a fost amenajată pe un "pat" de cioburi, având dimensiuni destul de mari. Inventarul locuinţei este bogat, rezultând mai multe vase întregibile pictate, numeroase fragmente ceramice, precum şi o brăţară de mici dimensiuni din cupru. Forma locuinţei este rectangulară, cu dimensiunile de 4 x 2,5 m. Sub acest complex, la adâncimea de -1,9 m faţă de nivelul actual de călcare, se afla sterilul, constituit din piatră calcaroasă.

La adâncimea de 1,9 m, în carourile B.1 şi B.2, a fost surprinsă parţial o altă locuinţă de suprafaţă aparţinând culturii Petreşti, ce continua însă în profilul estic al săpăturii actuale.

În ceea ce priveşte zona dintre piatra de mari dimensiuni şi exteriorul săpăturii, adică carourile B.3, B.4, B.5 şi C.3, C.4, C.5, situaţia stratigrafică este mult mai simplă. Astfel, imediat după decopertare, la doar 0,2 m adâncime, în carourile C.3 şi C.4 am surprins o locuinţă Coţofeni de suprafaţă (notată C. 1/2001), cunoscută încă din campania anterioară (L. 1/2000 Coţofeni). Păstrată destul de slab, datorită adâncimii mici la care se afla, a furnizat totuşi câteva vase întregibile prinse în masa de chirpic. Forma ei este rectangulară, cu laturile însă mai slab delimitate decât la celelalte.

Imediat sub această locuinţă, la 0,4 m adâncime am identificat un nou complex Petreşti (notat C. 3/2001), identificat de asemenea încă din sondajul de anul trecut. Este vorba despre o locuinţă de tip semiadâncit, cu puţine urme de chirpici, dar foarte bogată în inventar ceramic, printre care vase întregi sau întregibile. De semnalat numărul mare de oase de bovine existente în acest complex.

Atât în strat, cât şi în complexele Petreşti, predomină ceramica pictată monocrom, cu culoare brună, rezultând motive ornamentale spiralice şi meandrice, caracteristice fazei B a acestei culturi. La adâncimea de -1,3 m s-a surprins solul sterilul alcătuit ca şi în cazurile precedente dintr-un nivel de grohotiş calcaros.

În momentul de faţă, concluziile noastre sunt următoarele: în carourile B.1, B.2, C.1, amenajarea începe cu locuinţa de suprafaţă Petreşti, notată C. 7/2001. Ea este suprapusă direct de stratul de cultură cu materiale amestecate Petreşti şi din orizontul torţilor pastilate (Herculane II-III - Cheile Turzii). Este exclusă însă o contemporaneitate între aceste două manifestări culturale, lucru documentat odată cu desfacerea C. 7/2001, în care nu s-a descoperit nici măcar un fragment ceramic de tip Herculane II-III - Cheile Turzii, locuinţa conţinând doar materiale Petreşti.

Amestecul celor două culturi în strat, este explicabil prin succesiunea lor într-un interval scurt de timp şi prin locuirea redusă a comunităţii Herculane II-III - Cheile Turzii, care nu a generat un nivel distinct de locuire. Este posibil însă ca în viitor să surprindem şi complexe de locuit ale acestui din urmă orizont cultural.

În etapa de timp ocupată de cultura Coţofeni, s-au constatat patru etape de locuire bine diferenţiate stratigrafic. Primele două nivele de locuire concretizate fiecare prin câte o locuinţă de suprafaţă (C. 6/2001, urmată de C. 5/2001) corespund fazei II.

Următoarele două nivele de locuire, marcate la rândul lor prin câte o locuinţă de suprafaţă (C. 4/2001 şi C. 2/2001) aparţin fazei III de dezvoltare a culturii.

Locuinţa semiadâncită Wietenberg din carourile B.3 şi B.4, a fost secţionată de săpătură doar într-o mică măsură, urmând să fie degajată în campania viitoare.

După cum se poate constata, realităţile arheologice surprinse în acest sit sunt deosebit de complexe, importanţa lor impunând continuarea cercetării acestei staţiuni arheologice.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu