Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    63063.01
Raport A. Sectorul de V al cetăţii.
Sectorul V al cetăţii Capidava ocupă o suprafaţă de peste 500 mp, în colţul estic al acesteia. Au fost deschise noi carouri, pe latura de nord-vest a sectorului. Extinderea săpăturii, şi adâncirea în carourile deja săpate, au completat datele despre construcţiile apărute aici, aparţinând perioadei romano-bizantine. Astfel, în jurul unei piaţete pavate sunt plasate mai multe construcţii, unele cu caracter de depozit: spre nord-est construcţia C.5 (depozit); spre sud-est complexul cu hypocaust; spre sud-vest construcţiile C.1 şi C.6, cu un culoar între ele (C.1 probabil tot depozit) şi spre nord-vest, construcţia C.7.
Pe latura de nord-vest a construcţiei C.5 a fost dezvelită o stradelă cu canal central, pe fundul căruia se află un alt canal, construit din cărămizi prinse cu mortar, orientat nord-sud, care trece pe sub piaţetă în direcţia hypocaustului.
Din construcţia C.7, descoperită în această campanie, s-a degajat de fapt colţul format de zidurile de sud-vest şi de sud-est (acesta dezvelit în totalitate), având aceeşi structură cu zidurile construcţiilor C.1 şi mai ales, C.6. Zidul de sud-est al construcţiei C.7 are o lungime totală de 11,422 m şi o deschidere spre piaţeta pavată. În prelungirea sa, până în zidul de incintă al cetăţuii, se păstrează un fragment din peretele unei construcţii (paralelă cu C.5, de partea cealaltă a stradelei) a cărei structură lemnoasă, distrusă de un incendiu puternic, a fost descoperită la adâncimea de 1,80 m.
Probabil, între complexul cu hypocaust şi piaţeta pavată a existat o altă construcţie, care însă nu a putut fi găsită datorită locuinţelor medievale-timpurii (B.6), construite la adâncime mai mare.
Fragmente din construcţii romano-bizantine au apărut şi în caroul N73, paralel cu construcţiile C.6 şi C.7; aici însă cercetarea nu a fost încheiată. Singura remarcă pe care o putem face asupra lor este că acestee urme de construcţii se află la un nivel superior faţă de construcţia C.6, şi chiar faţă de construcţia C.7.
Nu au lipsit nici în această campanie descoperirile medivale-timpurii, imobile şi mobile. Între cele imobile notăm două bordeie, dezvelite parţial (în caroul K73), care au suprapus în parte construcţia romano-bizantină incendiată.
În timpul săpăturilor au fost recuperate numeroase materiale, din bronz, fier, sticlă, ceramică, os, de epocă romano-bizantină sau medieval-timpurie, întregi, întregibile sau fragmentare, care oferă date suplimentare despre activităţile locuitorilor cetăţii şi despre acestea sau despre nivelul lor de viaţă.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu