Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Balaci | Judeţ: Teleorman | Punct: Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Teleorman
Localitate   Balaci
Comuna   Balaci
Punct
Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Constantinescu Nicolae responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mirea Pavel Muzeul Judeţean Teleorman
Predoi Veronica Muzeul Judeţean Teleorman
Ţânţăreanu Ecaterina Muzeul Judeţean Teleorman
Cod RAN    152001.02
Raport Obiectivele campaniei 2001 au fost, în continuare, datarea ruinei păstrate din edificiul nobiliar de la Balaci, refacerea configuraţiei planimetrice originare şi durata vieţuirii în cuprinsul fostei curţi.

Observaţiile directe au permis răspunsuri parţiale la toate cele trei obiective, dar, de departe, cel mai important este acela că, la origine, cuibul rezidenţial de la Balaci arăta altfel: era mai întins, dezvoltându-se în mod sigur spre N, dar posibil şi spre S, cu o scară spre foişorul aflat deasupra pivniţei mici.

Într-adevăr, toate secţiunile din microzona N (secţiunile I - capătul de N, II şi IV) au permis cercetarea zidurilor care depăşeau aliniamentul nordic al pivniţelor, fie că era vorba de laturile de V şi E ale vechii case (secţiunile II şi IV).

În prima s-a dat de un zid gros de 1,18 m, în a doua grosimea zidului atingând 1,28 m; capătul de N al secţiunii I, respectiv peretele de V a căzut chiar pe un racord al pivniţei cu un perete de cărămidă perpendicular, demolat apoi până la soclul fundaţiei.

Fundarea casei - a pivniţei - a pornit de la un strat de humus negru, steril din punct de vedere arheologic, demonstrând că cel puţin în stadiul actual al cercetării o locuire medievală anterioară lipseşte, dacă nu punem în discuţie resturi vagi de locuire din mileniul I.

Gârliciul pivniţei mici (P2) s-a aflat în centrul preocupărilor în această campanie, el fiind ascuns vederii datorită umplerii cu gunoi. Din interiorul pivniţei mari, pe peretele de V se vede clar arcatura deschiderii. De asemenea, în interiorul pivniţei mici se vede arcul de deasupra golului intrării, marcat şi la exterior de un lintel de piatră fasonată, cu secţiunea pătrată. Exact pe direcţia E-V a fost amplasată secţiunea VII, cu scopul de a observa configuraţia gârliciului, zidul de S al acestuia fiind deja parţial degajat în campania precedentă (secţiunea III).

S-a identificat astfel grosimea zidului sudic din cărămidă de 0,85 m şi faptul că este înfipt direct în solul viu, brun roşcat de pădure (nu s-a atins talpa fundaţiei), fără să urmeze panta de acces, distrusă între timp. S-a identificat de asemenea şi peretele de sprijin al laturii de N a bolţii gârliciului, decroşat cu un lat de cărămidă faţă de zidul de S al pivniţei mici.

Materialul arheologic recoltat este inconsistent, sporadic ca răspândire şi nesemnificativ pe alocuri. Lipsesc evident semne de vieţuire intensă în cuprinsul fostei curţi boiereşti, chiar frapează, de exemplu, inexistenţa cahlelor de sobe. În concluzie, după două scurte campanii arheologice, monumentul bălăcean se dezvăluie ca un tip mult mai evoluat de casă nobiliară decât s-a presupus până acum, cu o posibilă analogie, strict contemporană (1690) la Afumaţi-Ilfov.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie 1. Anca Bratuleanu, Curti domnesti si boieresti; Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Ed. Simetria, Buc., 1997, p. 15, 22, 27, pl. II;

2. Constantin Balaceanu Stolnici, Cele trei sageti, Saga Balacenilor, Ed. Eminescu, Buc., 1990;

3. N. Constantinescu, E. Tântareanu, V. Predoi, Balaci, în: Cronica cercetarilor arheologice din România, Campania 2000, Suceava, 2001.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu