Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Băniţa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca   Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Băniţa
Comuna   Băniţa
Punct   Dealul Cetăţii
Sector   
Toponim   
Colectiv   Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucuresti)
Colectiv sector   
Instituții implicate  SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Persoane implicate  Florin SCURTU
Cod RAN    87255.01
Raport Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice.

Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).

În aceste condiţii, prima etapă a constat în depistarea unor zone cu morfologie potrivită pentru amplasarea unor construcţii de genul presupus de noi (din lipsă de informaţii concrete, am plecat de la premiza că astfel de construcţii ar fi putut fi realizate atât din piatră - în primul rând calcar, roca predominantă în regiune, cât şi din lut, care prin incendiere ar fi putut da naştere unui material apropiat de cărămidă).

Pe drumul de urcare spre cetate, la poalele dealului, am constatat urme proaspete de săpături efectuate de căutători de comori. În una din zone, un număr de cutii goale de conserve aşezate grupat pare să marcheze un loc în care obiectivul era prea mare pentru a fi săpat în momentul respectiv. Alte zone săpate recent am constatat şi în alte părţi de pe acest versant.

Urmele vechilor construcţii militare dacice de pe Dealul Cetăţii nu mai sunt în prezent vizibile la suprafaţă, ele fiind acoperite de pământ, frunze şi muşchi şi poate chiar de cei care au săpat acest sit în anii ’60. Se mai văd urmele unui "sistem de canalizare, în formă de albie săpată în piatra naturală", după O. Floca (1966), dar nu este exclus ca acest jgheab să fi folosit la transportul de diverse materiale de la bază până în vârful dealului, în sistem "plan înclinat". Pe tot versantul se mai observă numeroase pietre paralelipipedice fasonate şi cu jgheaburile caracteristice săpate în aceste blocuri pentru solidizarea lor cu bârne din lemn.

Problemele acestei etape, de localizare a unor amplasamente pentru cercetarea geofizică, au continuat să fie destul de mari, din cauza ocupării actuale a unor locuri favorabile pentru construcţia locuinţelor antice, de către culturi de zarzavaturi, proprietarii acestora (în general cooperanţi la acţiunea noastră) nepermiţându-ne accesul pentru că circulaţia noastră prin zonele respective ar fi compromis culturile.

În aceste condiţii a trebuit să exploatăm la maximum zonele cu fâneţe, unde daunele produse de lucrările noastre au fost mai mici. Aceste zone au fost depistate prin controlul la faţa locului, împreună cu localnici care cunoşteau bine împrejurimile şi au acceptat să conlucreze cu noi.

Greutăţi tehnice deosebite am întâmpinat şi în procesul de metrologie a câmpului geomagnetic, din cauza activităţii solare foarte puternice (cea mai intensă din ultimii 10 ani), care prin frecvenţa, intensitatea şi durata furtunilor magnetice a făcut să crească foarte mult timpul necesar fiecărei măsurători. Acelaşi efect l-a avut şi proximitatea liniei de cale ferată electrificată, de tensiune 27 kV.

Perimetrele selectate pentru cercetare au avut formă dreptunghiulară (în practică o parte a acestor perimetre nu a putut fi acoperită cu măsurători, în general din cauza reliefului abrupt sau a altor obstacole naturale). Orientarea profilelor de măsură a fost cât mai apropiată posibil de direcţia S-N, între limitele permise de situarea perimetrului faţă de morfologia terenului.

Au fost realizate cercetări magnetometrice de detaliu în 8 perimetre din jurul dealului Cetăţii în care accesul ne-a fost permis de relief şi/sau de proprietarii terenurilor. Aceste perimetre sunt următoarele:

1.- grădina locuitorului Băluşe, pe malul drept al pârâului Jigoreasa;

2.- grădina aceluiaşi locuitor, la cca. 10 m S de primul perimetru;

3.- curtea cabanei proprietate a locuitorului Tomescu, de pe malul stâng al pârâului Băniţa, la cca. 150 m SV de baza dealului Cetăţii;

4.- în poiana de la poalele dealului Cetăţii, pe versantul nordic al acestuia;

5.- într-o poiană de la N de dealul Cetăţii, peste pârâul Băniţa;

6.- în grădina familiei Alionescu;

7.- în apropierea coloniei muncitoreşti de pe malul stâng al pârâului Băniţa;

8.- sub baza celei mai nordice cariere de calcar din dealul de la E de dealul Cetăţii, pe malul stâng al Pârâului Bolii.

Alegerea unei strategii potrivite pentru "ghicirea" zonelor favorabile locuirii în vremea dacilor, adaptarea metodologiei de măsurare a datelor magnetometrice la condiţiile de "zgomot" geofizic, utilizarea unor mijloace informatice adecvate pentru prelucrarea datelor de teren şi pentru redactarea hărţilor geofizice, ne-au permis ca în final să obţinem imagini geofizice expresive în toate cele 8 perimetre în care am efectuat măsurători magnetometrice de mare şi foarte mare detaliu.

Urmare a acestor rezultate, considerăm că pe o rază de cel puţin 500 m în jurul dealului Cetăţii se află, cu mare probabilitate, obiective arheologice legate de locuirea dacică şi poate şi romană, a căror importanţă efectivă urmează să o stabilească viitoare sondaje arheologice pe zonele de interes rezultate din cercetarea geofizică.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu