Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Strei | Comuna: or. Călan | Judeţ: Hunedoara | Punct: Bisericii Adormirea Maicii Domnului | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului timpuriu
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Strei
Comuna   or. Călan
Punct
Bisericii Adormirea Maicii Domnului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ferencz Iosif Vasile
Pescaru Adriana
Rişcuţa Nicolae-Cătălin
Cod RAN    87530.02
Raport Satul Strei se află situat pe cursul inferior al văii Streiului, pe malul stâng al râului, în apropierea oraşului Călan şi a Streisângeorgiului, care se află pe malul opus. Biserica datând din secolul al XIII-lea, este amplasată pe terasa înaltă a râului, în mijlocul vechiului cimitir al satului. Situl a mai fost investigat în două campanii, între anii 1969 - 1970, cu prilejul restaurării monumentului istoric, de către Radu Popa şi Gheorghe Lazin, rezultatele săpăturii fiind publicate parţial. Cercetările au evidenţiat faptul că cimitirul şi biserica suprapun o villa rustica. Deasemenea, în imediata vecinătate a fost cercetată o aşezare datând din sec. al IV-lea.
Cu această ocazie a fost consolidată terasa prin realizarea unui zid din piatră la cca. 20 m spre E de monument şi umplerea cu pământ a golului rezultat, până la nivelul bisericii. Totodată, a fost amenajat un sistem de preluare a apelor provenite din precipitaţii.
Iniţial, prezenţa noastră la acest obiectiv a avut ca scop urmărirea şi salvarea vestigiilor care ar fi putut fi afectate de lucrările de sistematizare a zonei din jurul monumentului şi de realizare a unui nou sistem de colectare a apelor provenite din precipitaţii. Ca urmare, în timpul lucrărilor a fost surprinsă, pe latura sudică a navei, o amenajare din lespezi de piatră care au adăpostit un mormânt de copil. Pe latura de N a fost descoperit un schelet deranjat de amenajarea paratrăsnetului.
Apariţia unei lespezi de piatră la cca. 2,1 m distanţă de pragul intrării de pe latura sudică a bisericii, ne-a determinat să trasăm o casetă cu dimensiunile de 3 x 1,7 m, pentru a cerceta acest mormânt. Săpătura a scos la iveală trei schelete. Numai unul dintre ele, cel a cărui mormânt fusese acoperit cu lespedea amintită, avea ca inventar, pe degetul inelar al mâinii drepte o verigă din argint. Din păcate însă, el nu reprezintă un element de datare.
În momentul amenajării pantei necesare scurgerii apei, în apropierea colţului nord-estic al altarului bisericii, a ieşit la iveală o aglomerare de pietre, pentru cercetarea căreia a fost trasată o suprafaţă cu dimensiunile de 7,5 x 9 x 10 x 8 m. Ea a fost delimitată spre N de canalul pentru colectarea apelor, existent încă din anul 1970, al cărui duct este sinuos. Latura vestică pornea din dreptul colţului navei şi întâlnea canalul menţionat. La S, marginea suprafeţei pornea de la 0,5 m de colţul nord-estic al altarului.
Odată cu excavarea primului strat, cel vegetal, a apărut un nivel de dărâmătură care cuprindea atât piatră cât şi numeroase cărămizi, precum şi material tegular roman. Odată cu îndepărtarea dărâmăturii a fost scos în evidenţă zidul unei clădiri. El a fost construit pe o fundaţie din piatră de râu, nelegată cu mortar, ci numai cu pământ bătut. Elevaţia era realizată din doi paramenţi, alcătuiţi din piatră nefasonată, sau fasonată sumar şi un miez din piatră de râu. Elevaţia era prinsă cu mortar. La realizarea acestui zid a fost folosită aceeaşi tehnică ca şi la ridicarea acelui pronaos ataşat bisericii la V de turnul acesteia.
Pentru a ne edifica în privinţa ductului zidului spre sud, am trasat o secţiune, notată S1, cu dimensiunile de 6,5 x 1,5 m, pornind de la axul altarului, lăsând un martor de 0,6 m. Şi în această secţiune a fost surprinsă acea dărâmătură, însă pe o suprafaţă de cca. 1 x 4 m, ea a fost demontată în cursul unei săpături arheologice anterioare.
În interiorul altarului capelei reformate al cărei duct a fost evidenţiat în urma săpăturilor din anii 1969 - 1970 am efectuat o altă casetă C2, în care a fost descoperit un mormânt fără inventar. La adâncimea de -1,8 m a fost surprins un complex conţinând puţine fragmente ceramice databile în perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului. Complexul, poate fi marginea unei locuinţe de tipul celor adâncite ce cobora până la -1,8 m.
Imediat sub nivelul de dărâmătură menţionat anterior au început să apară morminte. Dintre ele, doar puţine au avut obiecte de inventar. Şase aveau monede, dintre care cele mai vechi sunt datate în secolul al XVI-lea. În total au fost descoperite 48 morminte.
Cercetărilor viitoare le revine sarcina de a elucida funcţionalitatea ansamblului din care făcea parte zidul descoperit de noi.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu