Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Latene;
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca post-romană;
Epoca medievală mijlocie;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Ialomiţa
Localitate   Vlădeni
Comuna   Vlădeni
Punct
Popina Blagodeasca
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Corbu Emilia
Olteanu Ştefan
Cod RAN    94802.01
Raport Rezervaţia arheologică Popina - Blagodeasca, cu o suprafaţă de 8,49 ha, situată la 3 km N de Vlădeni şi 1,5 km N de DN 38, este un martor de eroziune din care se desprind asemeni degetelor unei mâini cinci braţe ca nişte grinduri, delimitate de văioage înguste. Pe suprafaţa erodată a popinei se aflau materiale arheologice din diferite epoci, începând cu cultura Gumelniţa, epoca bronzului, epoca geto-dacică, cultura Dridu şi Evul Mediu. Pentru că din neglijenţă popina a fost arată anual, stratul de locuire a fost afectat. Numele popinei păstrează denumirea satului Blagodeşti, amintit în documente încă din 1508 şi care se afla în hotar cu Oraşul de Floci, popina însăşi fiind amintită în 1599, ca marcând jumătate din vatra satului.
Între 18 septembrie şi 14 octombrie s-a desfăşurat un sondaj arheologic pe grindul nordic cu scopul de a se stabili o stratigrafie a regiunii. S-a trasat o secţiune de 1,5 x 40 m, pe traseul căruia s-au delimitat începând de sus în jos trei straturi de locuire, la rândul lor cu mai multe niveluri:
I. Strat medieval, cu două nivele.
1. Un nivel medieval, slab reprezentat cu o grosime de 0,03 - 0,05 m, mai mult un nivel de călcare decât unul de locuire. S-a cercetat o groapă menajeră în S. A, C. 1, caseta I şi II. Groapa penetra un complex geto-dacic, care la rândul lui suprapunea un complex de epoca bronzului. În umplutura gropii se aflau oase, arsură, ceramică puţină şi o monedă medievală care a facilitat datarea complexului.
2. Un nivel medieval timpuriu, datat în mare în sec. IX - XI, unde s-au evidenţiat trei locuinţe Dridu din care s-au cercetat una integral şi două parţial.
II. Strat de locuire din primul mileniu în care s-au evidenţiat un complex geto-dacic şi ceramică de secol IV p. Chr.
III. Strat de epoca bronzului, galben murdar, uneori dificil de diferenţiat de pământul steril, în care a apărut ceramică purtată, gropi cu cenuşă şi un complex, secţionat de complexele din primul nivel de locuire, fapt ce îngreunează delimitarea lui.
Complexe descoperite. Complexul alfa, (S. A, C. 1 - 2, caseta I, II) apare la -0,4 m de la nivelul actual, se adânceşte până la -0,78 m. Are forma unui trapez cu colţurile rotunjite, orientat E - V, cu latura îngustă spre E. În colţul sud-vestic este penetrat de groapa medievală ce coboară până la -1,2 m şi are un diametru de 1,6 m, perforând practic o treime din complex.
Complexul alfa suprapune un complex de epoca bronzului numit de noi complex beta, ale cărei urme ce par a fi de locuinţă, intră în profilul nordic. Latura îngustă este de 2,7 m şi latura lungă de 3 m. Oricum ar fi în profil lungimea complexului este de 3 m. Umplutura afânată, maroniu-roşcată a bordeiului, străbătută de gropi de crotovine a furnizat puţin material ceramic, câteva pietre de construcţie, zgură, oase prelucrate şi neprelucrate.
Descoperirile sunt multiple şi variate însă datorită
stratigrafiei deranjate, puţine pot furniza datări certe. Groapa medievală a penetrat şi antrenat materialele din adâncime spre suprafaţă. În umplutura complexului s-au descoperit multe fragmente de calcar şi o bucată mare de zgură, fragmente de oase din care puţine prelucrate.
Ceramica este foarte diversă. S-au descoperit fragmente de amforă din pastă bună cărămizie, cu angobă. Ceramică de culoare cărămizie grosieră decorată cu brâu torsionat, fragmente de castron din ceramică cenuşie cu buză îngroşată şi o ceramică cu aspect grosier lucrată cu mâna. Aceste materiale pot fi antrenate însă şi din complexele vecine, iar o aglomerare de ceramică în Caseta II, C. 2, (funduri şi fragmente de amforă, ceramică fină cenuşie, ceramică neagră de amforă), ne indică o astfel de situaţie. Presupunem după tipologia ceramicii că acolo s-a aflat un complex geto-dacic.
Locuinţa Dridu, nr. 1 (S. A, C. 9 - 11, casetele IV, V, VI, VII). Este o locuinţă semiadâncită cu dimensiuni 3,5 x 3,7 m, orientată N - S. Locuinţa începe la aproximativ -0,6 m de la nivelul actual şi coboară aproximativ -0,5 m, podeaua aflându-se la -1 m de la nivelul actual. În colţul nordic se află un pietrar răvăşit. Nu s-au găsit decât vagi urme de lemn în colţul cuptorului. Podeaua era bine lutuită şi făţuită. Lângă intrarea aflată pe latura sudică, s-a aflat o groapă care mergea de-a lungul laturii sudice până la adâncimea de -1,27 m şi în care s-au aflat împungătoare de os, gresii de ascuţit şi un borcan aproape întreg. Inventarul locuinţei constă în ceramică, împungătoare de os, gresii de ascuţit, etc.
Ceramica descoperită se încadrează în cele două categorii cunoscute: nisipoasă şi cenuşie, la care se adaugă câteva fragmente de ceramică din pastă caolinoidă. Ceramica nisipoasă este din pastă cu nisip bine frământată şi cu paiete de mica. Arderea predominantă este reducătoare, deşi vasele prezintă culori de la cărămiziu la cenuşiu. În cantitate mai mică se află pasta cu microprundişuri şi cu aspect rugos. O cantitate mică are ardere oxidantă uniformă cu pastă de bună calitate decorată cu valuri pe umăr. Decorul ceramicii nisipoase nu este prea variat şi constă din:
- linii scurte oblice pe umăr şi striuri pe corp suprapuse de fascicule de valuri;
- valuri scurte, simple, adâncite, pe corp;
- striuri suprapuse de valuri largi;
- striuri orizontale pe corp suprapuse de fascicule de striuri oblice;
- valuri formând ochiuri între ele.
Cât priveşte sistemul constructiv al acestei locuinţe, care trebuie ca în vechime să fi avut doar 0,5 m adâncime de la suprafaţa solului, nu poate fi dedus decât parţial din umplutură care prezintă straturi alternative de cenuşă, fragmente mici de chirpic, zgură, lemn carbonizat. Pe măsură ce ne adâncim, cenuşa se adună în lentile compacte şi chirpicul este înroşit, pentru ca în apropierea podelei să întâlnim masă compactă de pământ galben de până la 0,1 m grosime. Chirpicul este foarte fragmentar. Pe partea sudică a locuinţei pământul galben este compact. În apropierea podelei s-au păstrat urmele unui par înroşit. Este posibil să fi fost o construcţie cu schelet de lemn şi panouri de paiantă.
Datarea propusă este de sec. X, mai degrabă a doua jumătate a secolului, cu o perioadă scurtă de locuire. Pentru această datare pledează absenţa diversităţii ceramicii din sec. IX - X, cantitatea relativ redusă de ceramică cenuşie, prezenţa celor două mărci de olar, absenţa elementelor decorative şi a căldărilor pecenege care ar data complexul mai târziu. Sărăcia inventarului dovedeşte un lucru devenit aproape specific perioadei şi anume evacuarea locuinţei în linişte, poate chiar cu demontarea unor materiale de construcţie.
Celelalte două locuinţe Dridu aflate în S. A, C. 18, 19, 20 se află în lucru. Prima locuinţă (L. 2 Dridu) se conturează în C. 18 - 19, iar a doua în C. 19 - 20 (L. 3 Dridu). Apar la -0,6 m. Materialul ceramic este divers. În campania 2000 au fost cercetate parţial.
În concluzie, pe "grindul A" s-au descoperit complexe ce presupun existenţa unei aşezări în cel puţin două perioade istorice. În perioada geto-dacă şi în epoca medieval timpurie. Efectuarea unor sondaje şi pe celelalte grinduri ar duce cu siguranţă la precizarea tipului şi extinderii acestor aşezări.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu