Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Catedrala romano-catolică şI Palatul episcopal | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Catedrala romano-catolică şI Palatul episcopal
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Istrate Angel
Marcu-Istrate Daniela Veronica
Rusu-Bolindeţ Viorica
Simina Nicolae Marcel
Cod RAN    1026.07
Raport După o lungă întrerupere, în anul 2000 au fost reluate cercetările arheologice la complexul de clădiri aparţinând Arhiepiscopiei romano-catolice din Alba Iulia. Lucrările s-au desfăşurat în luna august 2000 şi au fost finanţate de către beneficiar.

Catedrala romano-catolică. Turnul de NV
Săpătura efectuată în interiorul turnului a avut drept obiectiv final evacuarea integrală a umpluturilor moderne, revenirea la un nivel de călcare istoric şi amenajarea acestuia. Pentru prospectarea prealabilă a terenului în prima etapă s-a realizat un sondaj în colţul de SE al turnului; ulterior suprafaţa a fost împărţită în cinci sectoare şi s-a procedat la evacuarea completă a umpluturilor aflate deasupra nivelului de construcţie. De la acest nivel au fost practicate alte trei sondaje, al căror scop a fost investigarea unui orizont de înmormântări aparţinând bazilicii, parţial suprapus de fundaţiile bisericii actuale. Mormintele au avut inventar relativ bogat constând din cercei de tâmplă cu capătul răsucit în formă de S, inele de deget şi monede pe baza cărora pot fi datate în secolele XII - XIII.
În intervalul scurs între sfârşitul epocii romane şi Evul Mediu, nivelul de călcare a fost crescut artificial prin depunerea unui strat de pământ negru purtat, adus dintr-o zonă puţin sau deloc locuită; această depunere are grosimea medie de 1 m. Primul nivel de călcare amenajat în interiorul turnului a fost o duşumea din scânduri, peste care s-a realizat la un moment dat o lutuire a suprafeţei; nu se poate preciza dacă aceasta a constituit în sine o pardoseală sau doar un suport, dar este cert că a fost la un moment dat supusă unui incendiu violent, care a afectat în egală măsură interiorul turnului. După incendiu nivelul de călcare a fost din nou înălţat cu cca. 0,35 - 0,45 m, în principal prin depozitarea unui strat de pământ amestecat cu moloz; la partea superioară a acestuia s-a amenajat o pardoseală din lespezi de piatră şi pietre aplatizate nefinisate. Ultima creştere reperabilă a nivelului de călcare (cu aproximativ 0,3 m) s-a realizat printr-o amenajare mai complicată, al cărei rezultat final a fost din nou o duşumea din scânduri fixate pe grinzi orientate N - S şi sprijinite pe fundaţii superficiale din zidărie. Aceste fundaţii au fost amplasate în colţurile turnului, pe mijlocul fiecăreia dintre laturi iar cea de-a noua central; zidăria superficială este realizată din fragmente de pietre profilate, bolovani de piatră, fragmente de cărămidă şi ţiglă romană - legate cu mortar de var foarte consistent. Între cele două pardoseli s-a realizat o umplutură de moloz conţinând numeroase fragmente de pietre profilate, ceramică, olane, ţiglă, diverse obiecte din metal; din acelaşi context a fost recuperată o monedă de la mijlocul secolului al XVII-lea.

Palatul Episcopal
S-au realizat trei sondaje pe faţada de N a palatului, care au avut drept obiectiv delimitarea principalelor etape de construcţie, evoluţia nivelului de călcare şi cunoaşterea generală a stratigrafiei. În sondajul amplasat în aripa de E a fost surprinsă fundaţia palatului vechi şi modul în care acesta a fost prelungit spre vest; au fost definite caracteristicile tehnice ale celor două clădiri. Depunerile de epocă romană se rezumă la o umplutură cafenie pigmentată cu mult mortar, care a fost deranjată în mod repetat. Acestea sunt suprapuse direct de straturi care conţin materiale din secolele XII - XIII, la rândul lor răscolite de numeroase înmormântări.
Al doilea sondaj a fost amplasat spre limita de V a palatului nou şi au fost surprinse două etape de construcţie, prima păstrată doar în subteran. Faţă de elevaţia actuală zidul vechi era uşor deplasat pe axa E - V; stratigrafic, de funcţionarea sa sunt legate o serie de depuneri care reflectă atât operaţiuni succesive de sistematizare cât şi intense activităţi constructive în imediata apropiere. Pe de altă parte, din analiza contextelor se deduce faptul că, înainte de construirea acestui zid, în zonă au fost efectuate înmormântări într-un strat de pământ cu materiale medievale. Elevaţia actuală aparţine unei etape târzii.
Al treilea sondaj s-a realizat perpendicular pe latura vestică a porţii principale a palatului. S-au identificat mai multe etape de construcţie şi s-a stabilit evoluţia nivelului de călcare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu