Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bonţida | Judeţ: Cluj | Punct: Castelul Bánffy | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Monumente - Restaurare
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Civil
Tipuri de sit
Castel
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Bonţida
Comuna   Bonţida
Punct
Castelul Bánffy
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Marcu-Istrate Daniela Veronica
Rusu Cosmin Cătălin
Cod RAN    56229.03
Raport În lunile septembrie - octombrie ale anului 2000 s-au efectuat cercetări arheologice la Castelul Bánffy din Bonţida, corpul de V - denumit în continuare corpul bucătăriilor, şi bastionul de SV.
Corpul bucătăriilor a fost construit în exteriorul laturii de V a zidului de incintă, în jumătatea sudică a acesteia până la turnul cilindric de SV (numit în continuare bastion); în prezent este alcătuit din 3 încăperi. Aproximativ în mijlocul faţadei de V se află un turn, denumit în general turnul cu orologiu. Accesul din curtea interioară spre turn şi parc se realizează printr-un coridor aflat între încăperea centrală şi încăperea de sud; aceasta din urmă comunică de asemenea direct cu bastionul de SV. Cu excepţia bastionului şi a turnului cu orologiu, al căror parter este încă acoperit, toate celelalte încăperi sunt descoperite.
Din punct de vedere istoric corpul bucătăriilor a fost considerat o amenajare relativ târzie, de la sfârşitul secolului al XVII-lea sau începutul veacului următor. Menţiunile documentare sunt evazive atunci când ajung la această parte a castelului, despre care practic nu cunoaştem decât câteva detalii de compartimentare, fără să se poată preciza elemente de bază cum ar fi cronologia, etapele de construcţie, funcţiunea încăperilor în diferite perioade.
Proiectul de cercetare şi-a propus iniţial o investigare completă a zonei, în interior şi exterior, astfel încât în final să poată fi precizate: evoluţia constructivă a clădirilor, relaţiile dintre acestea; evoluţia nivelului de călcare interior şi exterior în fiecare încăpere; evoluţia sistemelor de pardoseală; amenajările interioare; caracteristicile tehnice ale structurilor zidite şi terenului de fundare. Au fost prevăzute săpături în fiecare încăpere (cu excepţia turnului cu orologiu, aflat într-o stare de conservare foarte proastă) şi de asemenea în exterior pe toate laturile, astfel încât nivelul de călcare interior să poată fi corelat cu nivelele dinspre curtea interioară, respectiv dinspre parc. Faţă de proiectul iniţial săpăturile au fost extinse pe parcurs, în funcţie de vestigiile descoperite. Cu toate acestea, apariţia unor contexte neaşteptate şi complicate a făcut imposibilă epuizarea cercetărilor, care vor trebui continuate în viitor.
Sub corpul bucătăriilor au fost descoperite mai multe structuri anterioare:
1. urmele fragile ale unei palisade din lemn, care trebuie să fi aparţinut structurilor curiei nobiliare, presupusă a fi existat la Bonţida încă din secolul al XIV-lea sau în orice caz din veacul următor;
2. urmele a trei construcţii de zidărie succesive. În stadiul actual al cercetărilor ştim că acestea se dezvoltă spre parc, fiind suprapuse de latura de V a bucătăriilor, dar nu cunoaştem relaţia lor cu zidul de incintă. Din punct de vedere cronologic nu pot fi aşezate decât într-o succesiune relativă, deoarece nu dispunem de repere mai exacte. În acest context este imposibil de precizat dacă sunt legate de etape mai vechi, din secolele XIV - XVI sau aparţin castelului din secolul al XVII-lea. Oricare ar fi alternativa, descoperirea acestor clădiri este extrem de importantă şi în perspectivă se impune cercetarea lor detaliată prin extinderea săpăturilor.
Zidurile de incintă ale castelului. A fost identificată ruina laturii sudice a zidului de incintă în apropierea bastionului de SV şi s-a stabilit că acesta a fost construit concomitent cu bastionul. Latura de V a fost cercetată spre curtea interioară în trei puncte, iar în interiorul bucătăriilor într-un singur punct. Au fost stabilite caracteristicile structurale şi s-a conturat posibilitatea ca, cel puţin în anumite segmente, zidul să fi fost complet demolat atunci când au fost edificate bucătăriile şi refăcut pe acelaşi traseu.
Bastionul de SV. Au fost stabilite coordonatele tehnice ale clădirii, evoluţia nivelului de călcare interior şi exterior, precum şi sistemele de amenajare a interiorului. În colţul de NE al turnului s-a descoperit un complex menajer refăcut în trei etape, a cărui funcţiune rămâne sub semnul întrebării până la extinderea cercetărilor.
Corpul bucătăriilor. Au fost realizate sondaje în interiorul fiecărei încăperi. S-au stabilit compartimentările interioare, evoluţia nivelului de călcare şi a sistemelor de pardoseală.
Canalizare. Spre parc au fost surprinse urmele unei canalizări, constând dintr-un canal de scurgere şi un bazin de colectare. Canalul de scurgere venea din zona turnului cu orologiu şi se vărsa în bazin. Bolta este construită din cărămizi legate cu mortar friabil aşezat în şape groase de 2 - 3 cm, iar fundul şi parţial pereţii laterali sunt pavaţi cu lespezi de piatră. Înălţimea maximă este de 0,7 m. În prezent canalul este umplut în cea mai mare parte cu resturi menajere şi moloz. Traseul exact al canalului şi racordarea acestuia la complexul bucătăriilor urmează a fi stabilite prin extinderea săpăturilor în zona turnului. În stadiul actual al cercetărilor considerăm că această amenajare trebuie să fie relativ contemporană cu actualul corp de SV.
Construcţie cu destinaţie neprecizată. În curtea interioară a castelului a fost descoperită o construcţie de formă dreptunghiulară cu lăţimea interioară de 1,35 m, iar lungimea mai mare de 3 m pe axa N - S. Din groapa săpată pentru amenajarea acesteia a fost recuperată o cantitate importantă de ceramică databilă în secolul al XVII-lea.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu