.
Babadag | Judeţ: Tulcea | Punct: Aşezarea fortificată Hallstatt, Geamia Ali-Gazi Paşa | Anul: 1994
Anul:
1994
Epoca:
Hallstatt;Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată
Județ:
Tulcea
Localitate:
Babadag
Comuna:
or. Babadag
Punct:
Aşezarea fortificată Hallstatt, Geamia Ali-Gazi Paşa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Iosipescu Sergiu Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti
Jugănaru Gabriel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Morintz Sebastian responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vasiliu Ioan Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

A. Aşezarea fortificată Hallstatt
În campania din anul 1994 cercetările noastre s-au limitat la două obiective.
Astfel, în partea de sud-est a aşezării a fost trasată secţiunea XVII (având dimensiunile de 30/2 m), cu scopul de a verifica existenţa sistemului defensiv, alcătuit din val şi şanţ. S-a putut constata că atât şanţul-lat de 10 m şi adânc de 2,5 m, cât şi valul-puternic aplatizat, au fost pla...cate cu lespezi de piatră. Faptul că şanţul se află în spatele valului, şi nu în faţa acestuia, nu face decât să confirme rezultatele obţinute cu ani în urmă în secţiunile I şi V, trasate în sudul şi respectiv, în sud-vestul aşezării. Situaţia ar putea fi explicată prin gradul accentuat de înclinare a singurei zone de acces în aşezare. În partea de nord-est, acolo unde anual - datorită procesului masiv de eroziune, porţiuni mari din aşezare se prăbuşesc în apele lacului Babadag, au fost continuate săpăturile de salvare. În secţiunea T (cu dimensiunile de 15/2 m) au fost descoperite numeroase podini de lut galben tasat, urme ale unor locuinţe de suprafaţă. Interesant este faptul că în carourile 5-6 ale secţiunii T au fost descoperite podinile suprapuse a cinci locuinţe de suprafaţă. În privinţa încadrării cronologice a acestor locuinţe de suprafaţă, pe baza materialului ceramic descoperit, putem afirma că ele aparţin fazelor Babadag II şi III.

B. Geamia Ali-Gazi paşa
Cercetările arheologice efectuate în porţiunea nordică a actualului perimetru al curţii geamiei "Ali-Gazi paşa" din Babadag au avut ca principal scop completarea datelor referioare la stratigrafia şi cronologia relativă şi absolută a descoperirilor, precum şi stabilirea formei construcţiei dezvelită în campaniile anterioare (1991, 1993). Astfel, în sectorul nord-estic, înlăturarea dărâmăturilor a dus la degajarea porţii, a căii de acces spre curtea interioară a clădirii (han=caravansarai), a unei porţiuni din aceasta, pavată cu piatră ecarisată şi a izvorului utilizat atât pentru alimentarea cu apă potabilă, cât şi pentru ablucaţiune. În sectorul sud-estic, cercetările arheologice au surprins porţiuni de ziduri aparţinând unor clădiri din secolele X-XI şi XIV-XV, datate cu ajutorul materialului ceramic, suprapuse şi parţial distruse de construcţia ridicată în secolul al XVI-lea. Materialul arheologic recoltat constă din numeroase fragmente ceramice, dintre care puţine parţial întregibile: amfore, oale-borcan, oale cu una sau două toarte, urcioare, străchini şi farfurii, datate pe baza analogiilor în secolele X-XI, XIV-XV şi XVI-XVIII. Rezultatele cercetărilor din campania 1994 vin să completeze datele referitoare la urbanistica medievală şi premodernă a Babadagului, fiind până în prezent singurele descoperiri de acest fel din Dobrogea.

C. Proiect conservare sit arheologic
În anii 1991, 1993 şi 1994 întocmirea şi definitivarea proiectului de restaurare şi îndeosebi sistematizarea verticală a incintei moscheei Gazi Ali paşa din Babadag a impus efectuarea săpăturilor arheologice finanţate de D.M.A.S.I. şi efectuate de dl. Ion Vasiliu (Muzeul Delta Dunării-Tulcea), cu participarea lui Sergiu Iosipescu (D.M.A.S.I.), conform mandatului Secţiunii arheologice C.N.M.A.S.I. Săpăturile arheologice au descoperit un sit de o valoare excepţională pentru civilizaţia medievală şi premodernă a Dobrogei în general, a Babadagului în special, sit mărginit, deocamdată, la actuala împrejmuire a curţii moscheei. Este vorba de o clădire monumentală, probabil patrulateră, din care s-a pus în lumină sectorul nord-estic. Cercetarea - din campania anului 1994 (august-septembrie) - sistemelor de construcţie, observaţiile de parament, stratigrafice, compararea nivelelor de locuire, coroborate cu materialul arheologic şi îndeosebi cel numismatic şi ştirile surselor scrise permit reconstituirea evoluţiei sitului din secolul XI şi până în cel de-al XIX-lea. Zidurile clădirii suprapun o locuinţă datată pe temeiul ceramicii în secolul al XI-lea, şi probabil, în sectorul ei sudic vestigii şi mai vechi, din păcate acoperite înaintea unei cercetări stratigrafice şi de parament. În aceste condiţii, având în vedere valoarea vestigiilor descoperite, proiectul de conservare-restaurare a sitului propune, alături de continuarea şi extinderea cercetării, restabilirea pe întreaga suprafaţă a nievelului de călcare de pe pavajul clădirii monumentale, consolidarea zidurilor păstrate şi o zonă de reconstrucţie didactică-muzeală.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO