.
Borşeni | Comuna: Războieni | Judeţ: Neamţ | Punct: Bulgărie | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Latene;Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Localizare pe hartă:
Județ:
Neamţ
Localitate:
Borşeni
Comuna:
Războieni
Punct:
Bulgărie
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Butnaru Relu Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Ciubotaru Elena Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Dumitroaia Gheorghe Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Mitrea Ioan responsabil Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Cod RAN:
Raport:

În campania arheologică din anul 2001 s-au efectuat săpături în partea de NE a sitului urmărindu-se dezvelirea unor noi complexe de locuire aparţinând aşezărilor din mileniul I p. Chr., precum şi surprinderea limitelor de N şi NE ale acestor aşezări.
Rezultatele cercetărilor:
S-au săpat trei secţiuni (respectiv S. X, S. XI şi S. XII în lungime totală de 310 m şi cu lăţimea de 1,5 m), pri...n adâncirea cărora au fost surprinse mai multe complexe arheologice din diverse etape ale mileniului I p. Chr. şi câteva fragmente ceramice care dovedesc prezenţa unei aşezări Costişa, aparţinând bronzului mijlociu.
În această campanie au fost surprinse şi dezvelite integral locuinţele L. 15, L. 16, L. 17, L. 18 şi L. 19, iar locuinţele L. 20 şi L. 21 au fost doar parţial cercetate. Au mai fost descoperite şi câteva anexe gospodăreşti, respectiv un cuptor "în aer liber" şi trei gropi de provizii.
Aşezării carpice din sec. II-III îi aparţine locuinţa L 17, surprinsă în S. X, între m. 46/49,3. Este o locuinţă de mici dimensiuni, de tipul celor cu podeaua puţin adâncită faţă de nivelul de construcţie. A avut o instalaţie de foc constând dintr-o vatră simplă, din pământ şi bolovani de râu. Cea mai mare parte a vetrei, ca şi podeaua dinspre latura de V, a fost distrusă de groapa unui cuptor din lut "în aer liber", aparţinând aşezării din sec. VI-VII. În pământul de umplutură din L17 şi mai ales pe podea, s-au găsit mai multe fragmente ceramice care provin de la vase lucrate cu mâna şi îndeosebi confecţionate la roată. O parte mai mică dintre fragmentele ceramice descoperite provin de la vase-borcan lucrate manual, dintr-o pastă poroasă. Mai numeroase sunt fragmentele care provin de la vase lucrate la roată, dintr-o pastă bună, fină, cenuşie sau roşie. În unele cazuri vasele roşii prezintă resturi de angobă. Aceste fragmente provin de la căni, cupe, străchini.
Tot aşezării carpice îi aparţine şi groapa de provizii descoperită în S. X, între m. 36,2/37,7, notată G 1. Este o groapă aproximativ cilindrică, cu diametrul la nivelul de săpare de 1,35 x 1,45 m şi adâncă de -1,45 m în care s-au găsit numai fragmente ceramice carpice. Foarte probabil, tot aşezării dacilor liberi, din sec. II-III, îi aparţin şi alte două gropi, una descoperită în S. X, între m. 38/39,5 şi alta descoperită în S. XI, între m. 53/54,5. În cele două gropi, notate G 2 şi G 3, asemănătoare ca formă şi dimensiuni cu groapa G 1, s-au găsit puţine fragmente ceramice carpice.
Aşezării din sec. V-VII p. Chr. îi aparţin locuinţele L 15, L 16, L 18 şi L 19 dezvelite integral, precum şi locuinţele L 20 şi L 21 surprinse în S. XII şi cercetate parţial.
Toate cele patru locuinţe sunt de tipul bordeielor, având podeaua mai puţin (L 21) sau mai mult (L 15, L 16, L 18, L 19 şi L 20) adâncită faţă de nivelul de construcţie, respectiv nivelul de călcare din sec. V-VII. În L 16, care este o locuinţă de mici dimensiuni, s-au găsit un cuptor de lut circular la nivelul vetrei, de tipul celor cotlonite în peretele locuinţei. În L 15 şi L 18 s-au găsit câte un cuptor din bolovani de râu şi piatră spartă, iar în L 19 s-au găsit două cuptoare din bolovani şi piatră spartă. Cele două cuptoare din L 19 nu au fost folosite concomitent. După primele observaţii, se pare că şi în L 20 şi L 21 au fost construite tot cuptoare din bolovani de râu şi piatră spartă. Toate instalaţiile pentru foc, amplasate fie în colţul de NV, de N sau de NE, erau în partea mai ridicată a podelei şi respectiv a terenului situată pe laturile de S, de V şi de N, respectiv pe trei din laturile bordeiului.
Pe latura de S a locuinţei L 15, mai aproape de colţul de SV, s-a surprins şi intrarea în bordei, sub forma a două trepte.
Fără a intra în alte detalii de construcţie, menţionăm că în L 19 s-au găsit numeroase resturi de bârne carbonizate, unele destul de lungi şi groase, dispuse atât de-a lungul pereţilor cât şi spre mijlocul locuinţei. Bârnele dispuse de-a lungul pereţilor, la diferite adâncimi, până spre podea, atestă că pereţii bordeiului erau construiţi din bârne. Resturile de bârne de pe mijlocul podelei dovedesc că acoperişul era construit în două pante. Pe podeaua locuinţei s-au găsit trei gropi de furci, dintre care două dispuse aproximativ pe direcţia S-N, sugerând tot un acoperiş în două pante.
Aşezării din sec. V-VII îi aparţine şi cuptorul din lut "în aer liber", descoperit parţial în S. XI şi dezvelit integral prin săparea martorului dintre S. X şi S. XI. După cum s-a mai menţionat, groapa acestui cuptor taie parţial latura de V a locuinţei carpice notate L 17. În groapa care deservea cuptorul s-au găsit trei fragmente ceramice, din vase-borcan lucrate cu mâna care permit atribuirea acestui complex aşezării din sec. VI-VII.
În toate locuinţele datate în sec. V-VII s-au găsit fragmente ceramice provenind din vase confecţionate manual dintr-o pastă grosieră. Ca forme predomină vasele de tip borcan, de mărime mică şi mijlocie, cu fundurile groase, gura largă şi buza mai mult sau mai puţin răsfrântă. În unele cazuri, gura este trasă uşor în interior. Vasele-borcan, lucrate manual, în majoritatea cazurilor nu prezintă ornamente. Doar un fragment din groapa cuptorului C 1 era ornamentat cu crestături pe buză: iar un fragment dintr-un borcan, având gura trasă spre interior, descoperit în L 19, prezintă pe umăr un val din striuri neglijent realizat.
Din categoria vaselor lucrate cu mâna fac parte şi tipsiile. Fragmente de tipsii s-au găsit în L 15, L 18 şi L 19. Acest tip de vas nu există în inventarul locuinţei L 16. În locuinţa L 15 s-au găsit şi fragmente dintr-un castron, de formă tronconică, cu pereţii relativ groşi, iar în secţiunea S. XII, între m. 40/41, la - 0,55 m s-au găsit câteva fragmente dintr-o "vatră portativă".
Ceramica lucrată la roată este reprezentată prin fragmente din vase mari de provizii de tradiţie Sântana de Mureş. Au pereţii groşi, buza lată, fiind ornamentate pe corp cu striuri şi caneluri vălurite şi drepte. Aceste vase au fost lucrate dintr-o pastă bună, densă, "pastă ciment" şi au culoarea cărămizie. A doua categorie de vase lucrate la roată este reprezentată din borcane, de dimensiuni mici şi mai rar mijlocii, lucrate dintr-o pastă nisipoasă, aspră, uneori cu mică în compoziţie. Sunt ornamentate cu striuri, iar fundurile prezintă în exterior cercuri concentrice de la desprinderea cu sfoara. Unele vase borcan lucrate la roată prezintă în interior coaste vizibile iar pe mijlocul fundului un "umbo".
Pe lângă ceramică s-au găsit şi alte obiecte de inventar. Pentru valoarea sa artistică şi cronologică menţionăm în primul rând o fibulă romano-bizantină, găsită pe podeaua locuinţei L 18. A fost confecţionată din bronz, prin turnare. Fibula are corpul plat şi foarte puţin curbat, iar suprafaţa ornamentată cu linii incizate, dispuse în zigzag. În stadiul actual al documentării atribuim această piesă sec. VI p. Chr.
Dintre celelalte obiecte de inventar, menţionăm câteva fusaiole din lut, bitronconice şi mai rar cilindrice, cuţite de fier fragmentare, un fragment dintr-o seceră de fier, o cataramă dreptunghiulară şi un cârlig tot de fier.
În campania din 2001 nu s-au descoperit complexe de locuire din sec. VIII-IX; menţionăm însă că, sporadic, s-au găsit fragmente din vase borcan caracteristice acestei etape târzii din evoluţia aşezării.
Aşadar, la Borşeni, se conturează un important sit arheologic cu aşezări din sec. II-III, V-VII şi VIII-IX, dar şi o necropolă din sec. IV. Rămâne ca un obiectiv al cercetărilor viitoare descoperirea aşezării din sec. V, dar şi a necropolelor corespunzătoare aşezărilor menţionate mai înainte.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO