Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Brad | Comuna: Negri | Judeţ: Bacău | Punct: La stâncă | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca bronzului;
Latene
Perioade
Epoca bronzului;
La Tène
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Brad
Comuna   Negri
Punct
La stâncă
Sector   
Toponim   Zargidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ursachi Vasile
Cod RAN    23662.01
Raport În conformitate cu planul de cercetări arheologice aprobat, în perioada 20 iulie - 15 septembrie 2001 au fost efectuate săpături arheologice în Cetatea dacică de la Brad. Lucrările au fost finanţate de către Ministerul Culturii şi Cultelor care a alocat pentru acest şantier suma de 50 milioane lei.

Săpăturile din această campanie au avut ca obiectiv epuizarea unei secţiuni - S. LII - începute în anul 2000, precum şi continuarea cercetării unei zone de pe acropolă, în care presupuneam că ar putea fi un turn de apărare. Cas. I, săpată în campania anului 1975 ne-a demonstrat că este vorba, într-adevăr, de o zonă deosebită, aici descoperindu-se o groapă mare de cult, cu diametrul de 3 m şi adâncimea de -15,6 m, în care s-au descoperit fragmente ceramice de la peste 1200 vase, precum şi diverse alte obiecte. Importanţa acestei descoperiri ne-a obligat să continuăm investigarea întregii zone pentru a depista şi alte elemente legate de această groapă de cult.

În acest fel în campania acestui an am întreprins o săpătură, prin trasarea a două casete: caseta II şi caseta III, care cuprinde toată această prelungire a acropolei, care ne-a indicat, aşa cum notam mai înainte, existenţa unui turn de apărare. Cea mai spectaculoasă constatare este legată tot de groapa de cult, în sensul că în imediata apropiere a ei s-a descoperit o platformă de prundiş pe o suprafaţă de mai bine de 50 m2. Această platformă a existat atâta vreme cât groapa a fost folosită ca atare, după care, deasupra platformei s-au amenajat locuinţe de suprafaţă, prezente în mai multe straturi suprapuse, în ultimele două niveluri dacice de pe acropolă.

Din punct de vedere stratigrafic, consemnăm prezenţa tuturor nivelurilor arheologice existente în celelalte zone ale acropolei, cu deosebire că aici unele epoci sunt mai puţin consistente, atât ca material cât şi din punct de vedere al numărului de complexe închise. Astfel, putem constata că pentru epoca neo-eneolitică, deşi stratul de cultură îşi menţine grosimea depistată în partea de mijloc a acropolei, nu apar locuinţe şi nici alte complexe, cu excepţia unor fragmente ceramice, oase de animale şi pigmentaţii de chirpici ars. Necropola sau aşezarea din perioada de tranziţie la epoca bronzului nu se întinde şi în această zonă, cercetările noastre fiind lipsite de resturi ale acestei epoci.

Un material mai bogat aparţine epocii bronzului şi primei epoci a fierului, stratul de cultură materială (de până la -0,15/0,2 m) oferindu-ne o cantitate mai mare de ceramică, oase de la animale şi diferite obiecte, alături de câteva gropi de provizii sau resturi menajere, care ne-au dat la rândul lor mai multă ceramică. Deşi ceramica încă nu este prelucrată am putea semnala, prezenţa unor fragmente ceramice care aparţin culturii Costişa, cultură nesesizată până acum la Brad.

Cea mai intensă locuire aparţine însă epocii geto-dacice, stratul de cultură din această epocă, cu o grosime de 2/2,5 m, fiind foarte bogat în complexe de locuire şi material arheologic. Este suficient să amintim aici prezenţa celor patru niveluri dacice, începând cu sec. IV a. Chr. şi până în sec. II p. Chr. Primele două niveluri, deşi destul de bogate în material, sunt mult mai subţiri şi au o altă consistenţă decât celelalte două din sec. I a. Chr. - II p. Chr., când ajung să depăşească fiecare dintre ele 1,5 m grosime.

În această campanie au fost descoperite peste 150 obiecte întregi sau întregibile din os, ceramică, fier, bronz sau piatră din mai multe epoci dar mai ales din perioada clasică a culturii dacice, sec. I a. Chr. - sec. II p. Chr. Menţionăm faptul că cele peste 25 de gropi au dat un valoros material arheologic de studiu, precum şi o mare cantitate de piese pentru colecţiile muzeului. Ultimul nivel dacic a fost distrus în mare parte de un cimitir medieval, din care au fost cercetate în această campanie 31 morminte de inhumaţie, multe din ele cu inventar bogat, constând din obiecte de podoabă, unelte şi monede.

Rezultatele campaniei arheologice sunt deosebit de bogate atât prin numărul mare de obiecte descoperite, cât şi prin valoarea şi importanţa informaţiilor rezultate din această cercetare.

Cele două secţiuni: cas. II şi cas. III, trasate într-o zonă deosebit de interesantă de pe acropolă, au adus numeroase date privitoare la cultura materială din diferite epoci, mai ales din epoca dacică, dar şi cunoaşterea în ansamblu a organizării unor asemenea centre, care duceau către fenomenul de urbanizare. Unele elemente descoperite până acum, dar şi cele oferite de campania cestui an, confirmă acest important proces de urbanizare la geto-daci.

Rezultatele cercetărilor din această campanie, precum şi importanţa ştiinţifică a acestui obiectiv arheologic, impune pe mai departe continuarea cercetărilor atât pe acropolă, cât mai ales în aşezarea deschisă, din care nu a fost cercetată până acum decât cca. 5 - 6%. Această zonă, care a dat elemente deosebite mai ales în ceea ce priveşte ritul şi ritualurile de înmormântare din perioada clasică, trebuie mai intens cercetată, mai ales că nici una din aşezările de tip "dava" nu a fost cercetată.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu