Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bucureşti | Punct: Militari - Câmpul Boja | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca   Epoca bronzului; Epoca migraţiilor (sec. III - VI); Preistorie; 
Perioade   Epoca bronzului, Epoca migraţiilor
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Comuna   mun. Bucureşti
Punct   Militari - Câmpul Boja
Sector   
Toponim   
Colectiv   Mircea Negru (MM Bucuresti)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Municipiului Bucureşti
Persoane implicate  Mircea NEGRU
Cod RAN    179132.29
Raport Introducere. Situl arheologic se află în partea de V a Municipiului Bucureşti, în cartierul Militari, de ambele părţi ale străzii Câmpul Boja.

Identificat de Constantin Nicolaescu Plopşor în perioada dintre cele două războaie mondiale, situl a fost redescoperit în anul 1958, în urma unor cercetări arheologice de suprafaţă efectuate de un colectiv condus de Vlad Zirra.

Cercetările arheologice sistematice au fost efectuate în trei etape: prima etapă cuprinde campaniile din anii 1958, 1960-1961 (responsabil ştiinţific: Vlad Zirra), a doua perioadă este cea a anilor 1978-1985 (responsabil ştiinţific: Mioara Turcu), iar a treia perioadă cuprinde anii 1994, 1996-1999, 2001 (responsabil ştiinţific: Mircea Negru).

De-a lungul timpului au fost identificate aşezări din neolitic (cultura Boian), epoca bronzului (cultura Glina, grupul cultural Militari, cultura Tei), prima epocă a fierului, sec. II-I a. Chr., III p. Chr. (cultura Militari), VI-VII (cultura Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti), X-XI (cultura Dridu) şi XVIII-XIX1.

Obiectivul şi scopurile cercetărilor din anul 2001

Obiectivul campaniei din anul 2001 a fost efectuarea unui sondaj în sectorul D, situat în partea de V a sitului arheologic. În această zonă, cu excepţia unor mici sondaje de salvare (1958, 1994), nerelevante ca dimensiuni şi descoperiri, nu au fost întreprinse cercetări sistematice.

Scopurile acestei investigaţii au fost culegerea de informaţii ştiinţifice despre sectorul D al sitului arheologic, descoperirea de noi vestigii arheologice şi valorificarea acestora.

Rezultatele săpăturilor arheologice din campania anului 2001

Suprafeţe practicate

Au fost trasate 3 secţiuni (S. 38 - S. 40) şi două casete (C. 16, C. 17), denumite astfel în continuarea celor întreprinse de noi în cursul cercetărilor din anii 1994 şi 1996-1999).

Secţiunile S. 38 şi S. 39 au fost trasate la 50 m V de fosta râpă, unde au început primele săpături arheologice conduse de Vlad Zirra (1958). Ambele secţiuni aveau 26 x 2 m şi erau orientate NS, cu caroul c. 1 spre Lacul Dâmboviţa (fost Ciurel). Între cele două secţiuni a fost lăsat un martor de 0,5 m.

Secţiunea S. 40 a fost trasată la aprox. 50 m V de secţiunea S. 39. Această ultimă secţiune avea lungimea de 15 m şi lăţimea de 2 m.

Caseta C. 16 a fost trasată la 0,5 m E de S. 38. Ea avea dimensiunile de 4 x 3 m. Caseta C. 17 a fost trasată la 0,5 m V de S. 39. Ea avea 1,5 x 1 m. După cercetarea complexelor din casetele C. 17 şi C. 18, au fost demontaţi martorii ce le separau de secţiuni, pentru investigarea totală a complexelor arheologice în cauză (bordeiul B. 24 şi groapa Gr. 28).

Din motive obiective (climatice şi financiare), secţiunea S. 40 va fi continuată în campania din anul 2002. De asemenea, vor fi prelungite secţiunile S. 38 şi S. 39.

Complexe arheologice. Materiale arheologice

Epoca bronzului

Materialul arheologic din epoca bronzului constă în fragmente ceramice şi oase de animale. Vasele ceramice descoperite se încadrează în două categorii principale specifice culturii Tei: ceramica fină şi ceramica semigrosieră.

Ceramica fină este arsă complet şi are in general culoarea negricioasă. Toate vasele prezintă slip, unele fiind chiar lustruite la exterior. Decorul incizat cuprinde motive cum sunt benzile de linii orizontale, triunghiurile, romburile şi în forma literei "S". A fost folosită tehnica împunsăturilor succesive. Aceste fragmente provin de la vase bitronconice de dimensiuni mijlocii şi căniţe.

Ceramica semigrosieră cuprinde ca degresant nisip şi pietricele (cu diametre de 1-3 mm). Arderea a fost predominant oxidantă şi completă. Predomină vasele de culoare cărămiziu-deschis faţă de cele de culoare negricioasă. Motive de decor sunt: brâurile alveolate dispuse sub buză, butonii alveolaţi şi striurile realizate cu "măturica".

Secolul al III-lea p. Chr

Din secolul III p. Chr. datează trei gropi (Gr. 27 - Gr. 29) şi puţine materiale arheologice descoperite în stratul de cultură ori în poziţie secundară.

Groapa nr. 27 (S. 1, c. 12)

Forma: tronconică.

Dimensiuni: DM = 1,08 m, Dm = 0,84 m, A = -1,13 m.

Groapa a fost surprinsă de la -0,5 m, din partea superioară a stratului cenuşiu-negricios cu vestigii din epoca bronzului. În umplutura sa a fost observată o cantitate mare de fragmente mici (0,5/1 cm, rareori 2/3 cm) de lut ars la cărămiziu-gălbui. Materialul arheologic constă în ceramică, fragmente de lut ars, oase de animale şi lemn ars.

Ceramica din pastă grosieră modelată cu mâna a fost arsă, în general, incomplet. Fragmentele provin din partea mijlocie a unor vase de culoare cărămiziu-gălbuie.

Ceramica de culoare cenuşie din pastă modelată la roată este reprezentată de fragmente din partea mijlocie a vaselor.

Ceramica de culoare cenuşie din pastă zgrunţuroasă modelată la roată cuprinde fragmente de oale cu baze plate.

Groapa nr. 28 (S. 39, c. 4)

Aceasta avea forma tronconică cu baza mare în partea superioară şi dimensiunile următoare: Dmaxim = 1,35/1,4 m; Dminim = 1,04/1,05 m; A = -1,48 m.

Groapa a fost surprinsă de la adâncimea de -0,4 m, din partea superioară a stratului cenuşiu-negricios cu vestigii din epoca bronzului. În umplutura gropii a fost observată o cantitate mare de fragmente mici (0,5/1 m, rareori 2/3 cm) de lut ars la cărămiziu-gălbui. Materialul arheologic constă în ceramică, fragmente de lut ars, oase de animale şi lemn ars.

Ceramica din pastă grosieră modelată cu mâna a fost arsă, în general, incomplet. Fragmentele provin din partea mijlocie a unor vase de culoare cărămiziu-gălbuie.

Ceramica de culoare cenuşie sau cărămiziu-gălbuie din pastă modelată la roată este reprezentată de fragmente din partea mijlocie a vaselor.

În această groapă a fost găsit şi un cui al unei catarame romane din bronz.

Groapa nr. 29 (S. 2, c. 20-21)

Forma: bitronconică cu diametrul maxim la bază.

Dimensiuni: DM = 1,4 m; Dm = 0,9 m; A = -1,54 m.

Groapa a fost surprinsă de la adâncimea de -0,4 m, din partea superioară a stratului cenuşiu-negricios ce conţine vestigii din epoca bronzului. În umplutura gropii a fost observată o cantitate mare de fragmente mici (0,5/1 cm, rareori 2/3 cm) de lut ars la cărămiziu-gălbui şi cenuşă. Materialul arheologic constă în ceramică, oase de animale, lemn ars, fragmente din pereţii şi grătarul unui cuptor de ars vase (cu grosimi de 3/5 cm), un fragment de tablă din bronz.

Ceramica din pastă grosieră modelată cu mâna a fost arsă, în general, incomplet. Fragmentele provin din vase de culoare cărămiziu-gălbuie. Au fost identificate un vas cu corp ovoidal şi unul de provizii.

Ceramica de culoare cenuşie din pastă modelată la roată este reprezentată de fragmente de străchini şi oale. Una dintre străchini este decorată cu rotiţa, fiind de provenienţă romană.

Ceramica de culoare cărămiziu-gălbuie din pastă modelată la roată este reprezentată de fragmente dintr-o căniţă de factură romană provincială.

Secolul al VI-lea p. Chr.

Bordeiul nr. 24 (Caseta C. 16)

Avea forma patrulateră cu colţurile rotunjite şi dimensiunile: L = 2,95 m; l = 2,82 m; A = -0,76/0,8 m.

Bordeiul a fost surprins de la adâncimea de -0,3 m, din partea superioară a stratului cenuşiu-negricios ce conţine vestigii din epoca bronzului. Podeaua bordeiului se afla la adâncimea de - 0,76/-0,8 m şi nu a fost lutuită.

În colţul de V al bordeiului se află un cuptor menajer, în formă de potcoavă, al cărui perete exterior fusese surprins în secţiunea S. 38. El a fost săpat într-un bloc de lut cruţat. Dimensiunile sale erau următoarele: lungimea vetrei era de 0,69 m, diametrul maxim de 0,43 m, diametrul gurii de 0,36 m şi înălţimea de 0,31 m. Grosimea pereţilor, arşi la cărămiziu, era de 3 cm la gura cuptorului şi 4,5 cm la deschiderea sa maximă. Vatra avea o înclinare de 3 cm de la spate spre gură. Ea era puternic arsă şi avea o crustă albicioasă, groasă de 1-2 mm.

Cuptorul era plin cu pietre de calcar, cu dimensiuni de la 5/6 cm la 12/15 cm. Pe vatra sa, sub aceste pietre se afla un strat gros de 2-5 cm de culoare negricioasă, ce conţinea fragmente de lemn ars. În faţa cuptorului nu se afla vreo groapă de cenuşă.

Materialul arheologic constă în ceramică, oase de animale, fragmente de lut ars, lemn ars şi un fragment de bronz.

Ceramica modelată cu mâna din pastă semigrosieră de culoare cărămizie cuprinde fragmente din diverse vase şi un platou întregibil.

Ceramica modelată cu mâna din pastă grosieră de culoare cărămiziu-castanie cuprinde fragmente de oale.

Ceramica modelată la roată din pastă cenuşie zgrunţuroasă cuprinde câteva fragmente de oale, între care şi una cu buza orizontală răsfrântă.

Stratigrafia

Solul vegetal de culoare cenuşie deschisă, gros de 0,2/0,25 m, suprapune un strat cenuşiu-deschis compact, gros de 0,15/0,25 m, ce conţine fragmente de cărămizi din sec. XX (datate cu o monedă din perioada interbelică). De la adâncimea -0,4/-0,5 m până la -0,6/-0,7 m este un strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă ce conţine fragmente ceramice din epoca bronzului (cultura Tei). Stratul de pământ castaniu steril din punct de vedere arheologic a fost surprins de la adâncimea de -0,6/-0,7 m până la -0,8/-0,98 m.

Cronologia

Ceramica din epoca bronzului are motive de decor specifice fazei a IV a culturii Tei.2

Gropile nr. 27-29 au fost datate pe baza ceramicii modelate cu mâna sau la roată, precum şi a unui cui de la o cataramă din bronz3. Ele se încadrează în limitele generale ale aşezării, respectiv mijlocul şi al treilea sfert ale secolului al III-lea p. Chr.4

În caseta C. 16, la -0,35 m, a fost găsit un denar roman emis în vremea împăratului Hadrianus (117-138).5 Moneda are un grad avansat de uzură, ceea ce sugerează o circulaţie a sa după perioada domniei acestui împărat. Din această cauză nu putem susţine o coborâre a începuturilor aşezării.

Bordeiul nr. 24 poate fi datat în secolul al VI-lea p. Chr., pe baza ceramicii modelate cu mâna6 şi a platoului amintit.7

Valorificarea rezultatelor cercetării

Materialul arheologic este în curs de prelucrare şi se află depozitat la Muzeul Municipiului Bucureşti. El a fost marcat, va fi restaurat, clasat şi trecut în Registrul inventar al şantierului arheologic de la Bucureşti-Militari "Câmpul Boja" (care are peste 1150 de poziţii înregistrate până în prezent).
Rezumat The archaeological site from Bucharest, Militari quarter, Câmpul Boja Street was discovered by C. S. Nicolaescu Plopsor at the beginning of third decades of 20th century.

There were made archaeological diggings in three stages: 1958, 1960-1961 (conducted by Vlad Zirra), 1978-1985 (conducted by Mioara Turcu) and 1994, 1996-1999, 2001 (conducted by myself).

This archaeological site contains settlements from the Neolithic (Boian culture), Bronze Age (Glina culture, Militari cultural group and Tei culture), Early Iron Age, 2nd-1st centuries BC, 3rd century, AD, 6-7th centuries, 10-11th centuries and 18-19th centuries.

In the autumn of 2001, the archaeological diggings were concentrated in the D sector from the west part of the site. There discovered three pits of 3rd century AD (Gr. 27-29) and a dwelling from the 6th century AD. Also, there were found pottery fragments of the Tei culture from the Bronze Age.

The pottery vessels of the culture were made of fine or coarse paste. The first category contains blackish color vessels decorated with incised motifs. The other one contains red-light color vessels decorated with alveoled cordons.

Two of the pits (Gr. 27-28) were conical and the other one was biconical (Gr. 29). They contains hand-made and wheel-made pottery fragments, burned clay and woods fragments, animal bones. In Gr. 28 was found a bronze fragment of buckle In the 3rd century level a coin emitted in the Hadrian rule was found. I mention that it is very used, and can not support the dating of the settlement earlier that it was dated (middle and third quarter of the 3rd century AD).

The dwelling B 24 had a trapezoidal form with rounded corners. In one corner it had a kitchen kiln excavated in the earth. It contains hand-made and wheel-made pottery, calcite stones, burned clay and woods. The pottery supports the dating of this dwelling in the 6th century AD.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Mircea Negru, Cristian F. Schuster, Dragos Moise, Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucurestilor, Bucuresti, 2000, 357 p.

2. C. F. Schuster, în M. Negru, C. F. Schuster, D. Moise, op. cit, p. 35, pl. 38:2, 4.

3. Eugen Chirila, Nicolae Gudea, Vasile Lucacel, Constantin Pop, Das Romerlager von Buciumi, Cluj, 1977, pl. LXXI: 1-2, 15, 21.

4. M. Negru, în M. Negru, C. F. Schuster, D. Moise, op. cit., p. 130-134.

5. Multumim domnului Viorel Petac de la Cabinetul Numismatic al Academiei Române, pentru identificarea acestei monede.

6. Vlad Zirra, Gheorghe Cazimir, Unele date ale sapaturilor arheologice de pe Câmpul Boja din cartierul Militari, CAB, 1, 1963, p. 51, fig. 15.

7. Ibidem, fig. 15:12.



Bibliografie:

1. M. Negru, C. F. Schuster, D. Moise, Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologice pe teritoriul Bucurestilor, Bucuresti, 2000, 357 p.

2. M. Negru, Descoperiri arheologice la Bucuresti-Militari "Câmpul Boja", în: Bucuresti - Materiale de Istorie si Muzeografie, 14, 2000

3. I. Poll, M. Negru, Studiu de compozitie asupra ceramicii din secolul al III-lea p. Chr. descoperita la Bucuresti-Militari "Câmpul Boja", în: Bucuresti - Materiale de Istorie si Muzeografie, 14, 2000, p.

4. M. Negru, Descoperiri arheologice la Bucuresti-Militari "Câmpul Boja", în: Bucuresti - Materiale de Istorie si Muzeografie, 13, p. 26-33.

5. M. Negru, Raport preliminar privind cercetarile arheologice de la Militari-Câmpul Boja (1996), Cercetari în aria nord-traca, 2, 1997, p. 408-420.

6. C. F. Schuster, M. Negru, Descoperiri din epoca bronzului la Bucuresti-Militari "Câmpul Boja", în: Bucuresti - Materiale de istorie, 13, 1999, p. 19-25.

7. M. Turcu, Descoperiri arheologice la Militari-Câmpul Boja, CAB, IV, 1992, p. 226-235.

8. M. Turcu, Cercetari arheologice la Militari-Câmpul Boja, MCA, I, Bucuresti, 1992, p. 145-148.

9. M. Turcu, Cercetari arheologice la Militari-Câmpul Boja, CAB, III, 1981, p. 226-235.

10. M. Turcu, Sondajul de la Militari-Câmpul Boja, MCA, 1980, p. 121-123.

11. M. Turcu, V. Lancuzov, Cercetari de salvare la Militari-Câmpul Boja (Campania 1978), MCA, 1979, p. 77-78.

12. M. Zgâbea, Fibulele din sec. III si VI e.n. descoperite în săpăturile de la Militari, CAB, 1, 1963, p. 373-384.

13. V. Zirra, Gh. Cazimir, Unele rezultate ale sapaturilor arheologice de pe Câmpul Boja din Cartierul Militari, CAB, 1, 1963, p. 49-71.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu