Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sectorul I, ¨53O si ¨53P
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Constantin Robert
Covacef Zaharia
Crăciunescu Adrian
Florescu Radu
Georgescu Valeriu
Matei Cristian
Miriţoiu Nicolae
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Pavlu Ana
Pinter Zeno-Karl
Ţiplic Ioan Marian
Cod RAN    63063.01
Raport Cercetările arheologice au continuat în anul 2001, sub conducerea lector univ. Cristian Matei de la Facultatea de Istorie a UCDC Bucureşti şi au fost executate de studenţii de la aceeaşi instituţie, în sectorul I, ¨53O şi P cu scopul de a se pune în evidenţă spaţiul intramuros - aflat în proxima vecinătate a edificiului basilical.

În ¨53/O şi P se aflau urmele a două bordeie de dimensiuni mici (bordeiul B58 - 2,7 x 3,2 m, respectiv bordeiul B10 - 2,6 x 3,3 m), cu pereţi dintr-un şir de moloane de piatră, provenite de la construcţiile mai vechi. Groapa şi trei dintre laturile lui B58 tăiau colţul unei locuinţe al cărui zid - cu lăţimea de 0,45 m, lucrat din moloane de piatră cioplite cu barda, amestecate cu pietre nefasonate, de dimensiuni mai mici, legate între ele cu pământ - servise drept material de construcţie pentru bordeie. Acest bordei se continua în ¨53/P. Cele două bordeie aflate în ¨53/O şi P au fost demontate pentru continuarea săpăturii.

Săpătura din ¨53P a pus în evidenţă, în primă fază, zidurile unei locuinţe care avea o latură adosată zidului de incintă. În interiorul locuinţei, sub nivelul de călcare al celor două bordeie a fost surprinsă existenţa altui bordei, cu vatră deschisă, de aceeaşi formă de plan cum apare spaţiul sobei în majoritatea bordeielor din sec. IX-XI de la Capidava. Acest bordei comportă o discuţie mai amplă, date fiind caracteristicile lui constructive.

Bordeiul a fost realizat la relativ scurtă vreme după ce locuinţa din ¨53P - care poate fi datată în sec. V-VI - a fost distrusă. Oricum, momentul la care a fost amenajat bordeiul, chiar dacă nu poate fi precis determinat, poate fi plasat în sec. VII. Cei care au amenajat bordeiul au procedat în felul următor: s-au folosit de două din zidurile locuinţei din ¨53P pentru construcţia bordeiului; groapa bordeiului a fost săpată după ce dărâmăturile din interiorul vechii locuinţe au fost îndepărtate pe jumătate din suprafaţa acesteia; într-un colţ al gropii bordeiului, lângă zidul vechii locuinţe, a fost amenajată o vatră, din bucăţi de piatră triunghiulare, dispuse radial, unele dintre ele provenind de la o râşniţă din calcar numulitic, descoperită ulterior, în stadiu fragmentar (cca. 55%), în interiorul locuinţei de sec. V-VI; pentru realizarea celorlalţi doi pereţi ai bordeiului, s-au utilizat pari si împletituri de nuiele, ceea ce conferă un caracter aparte locuinţei-bordei, realizate jumătate din piatră, jumătate din materiale lemnoase acoperite probabil, la origine, cu lut galben, din care au mai rămas doar coji subţiri, cu urme de nuiele carbonizate.

Modul de realizare a bordeiului sugerează dorinţa ocupanţilor de a folosi ceea ce mai rămăsese din locuinţa de piatră pentru ridicarea noii construcţii pentru a cruţa, pe cât posibil, eforturile de amenajare a bordeiului, caracterul precar al locuirii - comparativ cu perioada precedentă - sugerând atât o perioadă dificilă din punct de vedere economic pe care o traversa comunitatea de la Capidava, cât si un oarecare provizorat al locuirii.

În ¨P53 s-a pus în evidenţă un bordei aflat sub nivelul de călcare al bordeiului B10, săpat În campaniile din anii '60, din care s-au păstrat doi pereţi din zid de piatră. Sub nivelul de călcare al bordeiului s-a descoperit zidul locuinţei din ¨O53 care se continua în ¨P53.

Adosat la zidul de piatră al locuinţei din ¨O şi ¨P53, se aflau mai mulţi chirpici calcinaţi care - după modul în care erau dispuşi, pe trei şiruri paralele, dispunere care se continua şi în partea de locuinţă din ¨O53 - sugerează că respectivele materiale de construcţie fuseseră depozitate aici în vederea unei utilizări ulterioare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu