Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sectorul VII
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Constantin Robert
Covacef Zaharia
Crăciunescu Adrian
Florescu Radu
Georgescu Valeriu
Matei Cristian
Miriţoiu Nicolae
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Pavlu Ana
Pinter Zeno-Karl
Ţiplic Ioan Marian
Cod RAN    63063.01
Raport Săpăturile coordonate de asist. univ. Costin Miron şi executate de studenţi de la Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu în perioada 10 iulie - 4 august 2001 au avut drept scop degajarea părţii de NE a sectorului VII, ¨ cd77-76-75, prin îndepărtarea sistematică a vestigiilor bordeielor B256, B255, B265, B272, B273, B279, B275, B276.

Pe suprafaţa aproape plană astfel obţinută nu au mai apărut altfel de vestigii, cu excepţia resturilor aflat sub nivelul interior de călcare al bordeielor mai sus enumerate, şi anume resturi de pământ calcinat de la tava de uscat cereale din B255 şi fragmente ceramice striate formând substratul refractar al vetrei cuptorului din acelaşi bordei (B255), precum şi asizele de fundaţie ale pereţilor tuturor bordeielor enumerate mai sus care au corespuns contururilor consemnate în relevee. De asemenea, a fost degajat zidul longitudinal care, urmând axul carourilor c77-76-75-74-73 uneşte zidul de incintă cu absida clădirii din carourile abcde72-71-70-69. Acesta se păstrează cu aspect de elevaţie pe o înălţime medie de 1 m şi prezintă o fractura longitudinală mediană cu prăbuşirea paramentului de SV pe jumătatea superioară a înălţimii. Nu prezintă ramificaţii laterale, aceea aparentă în releveele mai vechi reprezenta probabil un zid de piatră cu pământ adosat zidului în discuţie. Încă din 1957 nu s-au mai putut identifica elemente de zidărie care să-i aparţină aşa încât atribuirea cronologică-culturală a acestui fragment rămâne sub semnul întrebării, poate în faza de tranziţie de la faza romano-bizantină la cea medio-bizantină, ca şi zidul de incintă al fortificaţiei târzii.

Pe suprafaţa astfel degajată nu au mai apărut alte resturi constructive şi descoperirile mobile aparţin doar celor două faze reprezentate şi de resturile de arhitectură - destul de numeroase fragmente ceramice medio-bizantine striate, între care o deosebită importanţă prezintă cele descoperite în substratul vetrei cuptorului din B255, constituind o "descoperire închisă", precum şi cele aflate într-o poziţie similară în cuptorul din B257. S-au mai descoperit de asemenea numeroase fragmente ceramice romano-bizantine - frecvente amforele striate şi cele cu coaste - dar nici un vas întreg.

Zidul longitudinal de pe axul carourilor c77-73 cu clivarea lui mediană longitudinală, precum şi absenţa atât a vestigiilor altor construcţii cât şi a ştrepilor unor ziduri ramificate perpendicular, ridică o serie de probleme în legătură cu caracterul părţii de SV a cetăţii, adică cu eventuala dispunere în terase a acesteia precum şi cu raporturile de înălţime ale acestor terase. De asemenea ridică din nou problema lunecării de terenuri sub acţiunea unor mişcări epirogenetice (sau, mai simplu, seismice), cărora s-ar putea datora "clivarea" zidului amintit şi cu "golirea" terasei inferioare pe care acesta eventual o delimita spre NE. De asemenea ridică problema reumplerii acestei terase, până la latura de SV a zidului de incintă roman târziu, surprins către S (curtina J), cu ruine scurse de pe terasa superioară şi cu amplasarea şi săparea bordeielor medio-bizantine în această umplutură.

Faptul că zidul nu a putut fi încă urmărit până la întâlnirea cu absida clădirii din carourile abcde72-71-70-69 defineşte un obiectiv pentru săpăturile din campania 2002, când obiectivul este să se termine degajarea până în carourile cd73-66. Cu acest prilej se va urmări cu deosebită grijă sesizarea unei accentuări a pantei de alunecare a terenurilor pe direcţia V, precum şi jocul de nivele, ţinând seama că edificiul cu absidă iese din aliniamentul cu zidul longitudinal către SV. Surprinderea, în 1942-1943, a unei fundaţii de zid şi a unor elemente de ordin (bază, fus) la un nivel încă mai jos în zona carourilor e-g72-70 reprezintă o complicaţie în plus a acestei problematici.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu