.
Cefa | Judeţ: Bihor | Punct: La Pădure | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Biserică;
Necropolă
Localizare pe hartă:
Județ:
Bihor
Localitate:
Cefa
Comuna:
Cefa
Punct:
La Pădure
Toponim:
Aşezarea Rădvani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Crişan Ioan responsabil Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Sfrengeu Florin Universitatea Oradea
Stanciu Simona Universitatea Oradea
Cod RAN:
Raport:

În campania din anul 2001 săpăturile din aşezarea medievală Rădvani (sat dispărut) au continuat în sectorul A (cimitir) unde a fost localizată şi biserica. Au fost deschise încă două secţiuni în lungime de 21 şi respectiv 22 m prin care au fost identificate încă 57 de morminte, numărul mormintelor descoperite ajungând până în prezent la 135. A fost dezvelită în întregime absida bisericii şi a fost atinsă latura... lungă dinspre N a acesteia. S-a stabilit astfel că este vorba de o biserică-sală cu absida patrulateră în lungime de 3,25 m şi lăţime de 3,75 m. Nava avea lărgimea de 5,25 m.
Mormintele descoperite se eşalonează pe durata sec. XI-XVI. Peste nivelul de înmormântări din sec. X/XI-XIII a fost ridicată în sec. XIV o biserică. În interiorul acesteia şi în jur s-au practicat apoi înmormântări cu defuncţii depuşi în sicrie. În trei morminte au fost găsite monede emise în timpul regilor Ştefan III (1162-1172), Ludovic I (1342-1382), Sigismund de Luxemburg (1387-1432) şi Vladislav I (1440-1444). În mormintele unor copii de cca. 7/10 ani au fost descoperite piese de îmbrăcăminte: aplici de os de curea, aplici de bronz de la o centură şi perle care erau cusute pe cununi. Acestea sunt realizări artistice reuşite ale meşterilor populari din secolele XIV-XVI.
În campania următoare secţiunile vor fi prelungite pentru a fi surprins peretele vestic al bisericii şi turnul acesteia. Se va putea astfel stabili planul edificiului şi dimensiunile acesteia. O problemă care va rămâne în continuare deschisă este provenienţa pietrelor din fundaţia bisericii, pietre ecarisate şi cu elemente de decor sculptat. Ele au rezultat probabil de la un edificiu bisericesc mai vechi dezafectat. Se cunoaşte din documente că aşezarea dispunea încă la sfârşitul sec. al XIII-lea de o biserică. Locul acestui prim edificiu cu pereţii în întregime sau parţial din piatră va fi probabil identificat undeva în apropiere în cazul în care temeliile acestuia nu au fost în totalitate dislocate.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO