Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ostrov | Judeţ: Constanţa | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Industrial;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Ostrov
Comuna   Ostrov
Punct
Sector   
Toponim   Durostorum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cârjan Romeo Universitatea Bucureşti
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Elefterescu Dan Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Muşeţeanu Crişan responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    62547.01
Raport Campania din acest an a urmărit două obiective:
1. Dezvelirea în suprafaţă a zonei cuptorului C11 pentru a se surprinde alte eventuale anexe sau clădirea atelierului.
2. Extinderea cercetărilor pe malul Dunării pentru descoperirea şi investigarea altor complexe.
S-a constatat că în jurul cuptorului C11 nivelul de călcare antic este la -1,70 m, el corespunzând cu nivelul grătarului. Acest nivel este marcat de o serie de pietre izolate şi de ţigle care, în mommentul de faţă, nu par să delimiteze un perimetru. În stânga cuptorului, chiar în dreptul canalului gurii de alimentare, se află o movilă de fragmente ceramice, movilă are, pentru a nu se prăbuşi peste cuptor, a fost întărită la bază cu un rând de pietre.
La 18 m în amonte de C11, tot pe malul Dunării, s-a mai descoperit o baterie formată din 3 cuptoare - C12, C13, C14, construite unul lângă altul, la mică distanţă între ele (1,05 m între C13 şi C12, 0,25 m între C14 şi C13). Toate trei sunt în diferite stadii de degradare. Ele sunt de mici dimensiuni şi au o formă circulară, cu pilon central de susţinere a grătarului. Pereţii camerei de ardere la C12 şi C13 se mai păstrează pe înălţimi diferite şi sunt construiuţi din chirpic. Pilonul de susţinere este lucrat din cărămizi înguste lipite cu lut. În C13, pe suprafaţa fragmentului de grătar rămas pe loc şi în focar, evident căzute o dată cu o parte a grătarului, s-au găsit mai multe vase din ultima şarjă, probabil rebutată.. Între acestea, se disting un ulcior, defformat de ardere, o oală, o strachină etc. Din C14 nu s-a mai păstrat decât o mică parte din peretele focarului şi din vatră. Lângă C12 a fost descoperit un fragment spart din vechime dintr-un tipar de protomă cu chipul Meduzei (?). Este foarte probabil ca cele trei cuptoare amintite mai sus să fi funcţionat concomitent şi să fi aparţinut aceluiaşi atelier.
Din punct de vedere stratigrafic, în ambele casete se observă existenţa unui nivel medieval timpuriu (Dridu), atestat în caseta lui C11 printr-o groapă cu fragmente ceramice caracteristice şi în caseta C12 - C14 printr-un mormânt orientat est-vest, fără inventar. Urmează un nivel roman şi, în fine, la -1,70 m, un al doilea nivel roman căruia îi aparţin cuptoarele.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu