.
Drăghieşti (Băbeni) | Comuna: Topliceni | Judeţ: Buzău | Punct: Biserica parohială Sfântul Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Monumente - Restaurare
Perioade:
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Biserică
Localizare pe hartă:
Județ:
Buzău
Localitate:
Drăghieşti (Băbeni)
Comuna:
Topliceni
Punct:
Biserica parohială Sfântul Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Botez Aurel Ioan SC Abral Artproduct SRL Bucureşti
Lupu Emil responsabil SC Abral Artproduct SRL Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

În perioadele 8 - 30 martie 2000 şi în aprilie 2001, la biserica parohială Drăghieşti, situată pe terasa superioară de pe malul drept al râului Râmnicu Sărat, au fost efectuate două campanii de cercetare arheologică.

Biserica actuală a fost construită, potrivit pisaniei, în anul 1747, de Maria vistiernica cu fiul ei, Nicolae sin Ioan Dedulescu. A fost pictată în anul 1760 de Barbu Zugrav...ul. A fost reparată de către Iordache şi Pavel Dedulescu în 1828, fiind construite contraforturile de pe laturile de N şi S şi tâmpla barocă. În 1861 a fost învelită cu şindrilă de Ilinca Lahovari, fiica lui Iordache Dedulescu. În 1892 i s-a pus duşumeaua de lemn, peste pardoseala de cărămidă anterioară. În 1930 i-a fost refacută turla, din lemn în loc de cărămidă şi au fost consolidate bolţile cu tiranţi din fier. În 1961, preotul Ioan Zamfir a învelit din nou biserica cu tablă galvanizată, a construit contraforturile de la pridvor, burlanele şi streaşinile, a realizat o nouă tencuială exterioară de ciment şi a văruit exteriorul bisericii.

În prima campanie au fost realizate şase casete arheologice, patru în biserică şi două la exteriorul acesteia, iar în anul 2001 au mai fost executate încă nouă casete (în interiorul şi exteriorul bisericii), şi patru casete la V de biserică, pe locul unei construcţii dispărute. În urma cercetărilor arheologice s-a constatat că biserica actuală a surmontat biserici din alte două etape anterioare.

În epoca medievală, pe terasa superioară de pe malul drept al Râmnicului, pe un humus de pădure, ce avea o mică înclinaţie naturală de la V la E şi de la N la S, a fost construită o biserică de curte boierească, de plan drept, ale cărei fundaţii au fost surprinse în casetele din interiorul bisericii. Datorită nedescoperirii unor elemente de datare, cronologia acestei prime biserici nu poate fi încă stabilită. Din analiza stratigrafică s-a constatat doar că această biserică a avut o distrugere violentă, în urma unui incendiu, urmat de o demolare, până la nivelul primelor trei asize de cărămizi din elevaţie. Această biserică a avut şi morminte de inhumaţie în interior, acestea fiind deranjate de constructorii bisericii din etapa a doua.

Biserica din etapa a doua a fost construită la o dată încă neprecizată. Deosebindu-se de biserica I prin planul său, ea a preluat laturile de S şi de N ale fundaţiilor din prima etapă, la nivel de pronaos şi pridvor. Laturile de V ale pronaosului şi pridvorului acestei biserici au fost construite pe lângă fundaţiile din prima etapă. Biserica II avea un plan trilobat şi o scară exterioară de acces la o turlă clopotniţă, situată probabil pe pronaos. Elevaţiile zidurilor de S şi de N ale acestei biserici au călcat pe elevaţiile păstrate ale bisericii I, având o lăţime cu 0,1/0,5 m mai mare.

Biserica II a încetat datorită unei distrugeri violente. Elevaţiile laturilor sale de V, la nivel de pronaos şi pridvor, au fost suprapuse de un strat de moloz. Structura păstrată din această biserică prezintă numeroase crăpături, observate în toate casetele efectuate. Data distrugerii sale poate fi apropiată sau legată de cutremurul din anul 1738.

Biserica actuală a preluat laturile de N şi de S ale bisericii II. Ea a fost lungită, laturile de V ale pronaosului şi pridvorului acesteia situându-se pe lângă cele ale bisericii din etapa II. Ea a fost construită în anul 1747, iar la interior a avut o pardoseală iniţială din cărămizi. În amintirea bisericii anterioare a fost preluat şi hramul acesteia, astfel că biserica actuală are două hramuri. Având defecte grave structurale, determinate de relaţia cu bisericile I şi II şi cu terenul de fundare, biserica a fost probabil afectată major de cutremurul din 1802 şi de cel din 1838. În anul 1828 i-au fost adăugate contraforturile actuale şi a fost realizată tâmpla barocă actuală, având o fundaţie din bolovani de râu şi cărămizi fragmentare. În cursul sec. XIX a fost modificată pardoseala bisericii, fiind suprapusă cea din cărămidă cu o duşumea.

La aproximativ 80 m V de biserică se conservă o ruină din care se păstrează beciuri şi ziduri cu laturile de aproximativ 22 x 17 m, realizate din casete de caramizi cu bolovani de râu. Aici au fost realizate patru secţiuni. În S. I a fost surprinsă in situ naşterea unui arc dublou, aparţinând bolţii în leagăn a unei pivniţe. Pe latura de N a clădirii a fost descoperită o umblătoare, adosată acesteia, din interiorul căreia au fost recoltate fragmente ceramice care se datează larg în sec. XVIII-XIX. Elevaţiile păstrate sunt realizate în sistemul casetelor de cărămizi şi bolovani de râu, în aceeaşi manieră cu biserica I.

Construcţia respectivă ar putea aparţine unei reşedinţe boiereşti, poate chiar a familiei Dedulescu. Ceramica descoperită în umblătoare ne îndeamnă să credem că această construcţie a fost contemporană cu biserica III (1747). Tehnica de construcţie a paramentului, identică bisericii I, o face contemporană şi cu aceasta.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO