.
Garvăn | Comuna: Jijila | Judeţ: Tulcea | Punct: Bisericuţa | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Tulcea
Localitate:
Garvăn
Comuna:
Jijila
Punct:
Bisericuţa
Toponim:
Dinogetia
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Barnea Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ionescu Mihai Şcoala Generală nr. 3 Mangalia
Olariu Cristian responsabil sector Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cod RAN:
Raport:

Dată fiind recenta iniţiativă de restaurare întreprinsă de către muzeul din Tulcea, cercetarea din prezenta campanie s-a concentrat în zona turnului nr. 1 (T1) şi a cca. 2 m din partea de N a secţiunii S. 3, 1955-1957 (în continuare S. 2, 1955-2001). Scopul iniţial l-a constituit curăţarea interiorului T1 şi a S. 3 1955-2001, în vederea restaurării.

În T1 s-a degajat interiorul turnului ...până la o adâncime de -0,87 m. În nivelul de umplutură au fost descoperite un fragment de cărămidă ştampilată aparţinând legiunii I Iovia Scythica şi fragmente ceramice pornind de la perioada romană până în epoca bizantină a cetăţii de la Dinogeţia (sec. XII). Pe lângă acestea, pilonul central a fost descoperit la o adâncime de -0,87 m (sau -1,22 m pornind de la vârful movilei de pământ cu care era acoperit). Iniţial, acesta a fost acoperit cu un strat de pietre provenind din dărâmătură, care la rândul său era acoperit cu un strat de pământ aparţinând săpăturilor anterioare. Din păcate, datorită volumului foarte mare de muncă şi lipsei fondurilor necesare, nu s-a putut degaja pilonul în totalitate.

În S. 3/1955-2001 s-a iniţiat curăţarea sa pe o lungime de 2 m, în vederea degajării soclului zidului (plintei). În stratul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice databile în intervalul cuprins între fondarea cetăţii romane şi sec. XII, ca şi un fragment de sticlă (fund de pahar), la o adâncime de -0,95 m.

În profilul de V al S. 3/1955-2001, la o adâncime de -0,63 m, s-a descoperit o dăltiţă de fier; datorită contextului neclar, aceasta nu se poate data cu precizie. La adâncimea de -1,42 m, a apărut în partea de E a secţiunii un strat de piatră provenind din dărâmătură, continuat în jumătatea de V cu o podea de lut. Sub podeaua de lut, un nou nivel de dărâmătură, în care există atât fragmente ceramice romane şi bizantine cât şi fragmente de arsură. Sub acest nivel, la adâncimea de -2,08 m a apărut soclul zidului. Se poate considera, în stadiul actual al cercetării că podeaua de lut apărută la -1,42 m poate fi datată în perioada bizantină (sec. X-XII), ea aparţinând unui bordei care a folosit partea exterioară a zidului lui T1, ca una din laturi. Rămâne ca ulterioarele cercetări să stabilească veridicitatea acestei ipoteze.

Pe lângă acestea, au fost efectuate o serie de cercetări de teren. În cadrul acestora au fost descoperite două monede de bronz, una în zona turnului T4, în exteriorul rezervaţiei arheologice, la cca. 10 m SE de turn, alături de o balama din bronz, fragmente ceramice şi bucăţi de zgură de fier.

În punctul Mlăjitul Florilor, în aria cercetată de Gabriel Jugănaru în anii trecuţi, au fost descoperite fragmente ceramice datând din epoca bronzului, getice şi elenistice. De asemenea, în interiorul cetăţii, în sectorul A, a fost descoperită o monedă de bronz.

Pe lângă acestea, au fost efectuate o serie de măsurători în interiorul turnurilor T 1, T 4, T 10 şi T 11.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO