Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Incinta V | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Hârşova
Comuna   or. Hârşova
Punct
Incinta V
Sector   
Toponim   Carsium
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Chiriac Costel
Custurea Gabriel Gheorghe
Nicolae Constantin
Talmaţchi Gabriel
Cod RAN    60810.01
Raport Cercetările arheologice de la Carsium s-au desfăşurat în două etape: 1) - între 26 iulie - 5 august, cu participarea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi a Universităţii "Ovidius" Constanţa, care a asigurat şi fondurile; 2) - între 1 - 25 septembrie, în cadrul programului de conservare primară şi cercetare cu fonduri de la Ministerul Culturii şi Cultelor.

În campania 2001 cercetarea s-a axat pe sectorul "incinte V", începută încă din anii trecuţi. Aici s-a trasat în anul 2000 o casetă paralelă pe S. II, la aproximativ 10 m N de aceasta, acolo unde ieşeau la zi două blocuri mari de piatră fasonată, numită S.II A, în suprafaţă de 4x6 m. În această campanie secţiunea s-a extins la E şi V pentru a cuprinde toate cele trei presupuse incinte, pe o lungime de 33 m.

În carourile 1 - 4, spre capătul de răsărit al secţiunii care corespunde spaţiului interior al cetăţii, s-a pus în evidenţă o nivelare masivă, ultima distrugere a cetăţii de la începutul secolului XIX, cu piatră de talie mică şi mijlocie, cu multă arsură şi materiale ceramice sparte în majoritatea cazurilor. Se remarcă mai multe pipe, între care unele importuri orientale, dar şi exemplare din pastă de culoare deschisă, realizate grosolan, probabil produse locale.

Carourile 4 - 7 reprezintă spaţiul în care au fost cercetate două incinte paralele, datate în evul mediu târziu. Acestea se aşează pe o nivelare din pietre de talie mare provenind de la incinte mai vechi. Prima dinspre E, interioară, are o lăţime de 2,4 m şi a fost realizată din piatră de talie medie şi mortar din nisip cu var. În emplecton, pe suprafaţa unui bloc de calcar s-a identificat un fragment de ceaşcă din porţelan de culoare albă cu motive florale de culoare albastră. Pe partea de V s-a pus în evidenţă o poartă de acces. A doua incintă are paramentul exterior din piatră de talie mare, cioplită bine pe ambele laturi, în timp ce pe partea exterioară acesta este construit din piatră de talie mică legată cu un mortar nisipos. Din acest motiv, cea mai mare parte a zidului s-a prăbuşit încă din vechime. Grosimea acestuia este de 3 m şi înălţimea maximă de aproximativ 2 m. Nivelul de pietre pe care stau cele două incinte este mai mare de 15 m. Unele pietre au pe suprafaţa lor urme de nisip, var şi cărămidă pisată. Materialul arheologic recoltat din acest sector este deosebit de sărac.

În caroul 10, la 1,5 m adâncime, sub nivelul de pietre ce provin de la demantelarea incintei exterioare, a fost descoperit un zid din piatră legată cu pământ. Spre capătul de N acesta este secţionat de un altul, din piatră cu mortar. Pe nivelul de pământ galben de aici s-a descoperit o monedă din sec. IV p. Chr. Tot de aici provin mai multe materiale, între care fragmente ceramice cu "striuri" şi "coaste", precum şi o aplică din plumb reprezentând un războinic cu un arc într-o mână. Acestui zid îi poate corespunde în S. II un turn, identificat sub incinta cercetată în campaniile trecute. Pe latura de V a cetăţii se poate observa o oarecare simetrie între acest zid şi un rând de pietre care poate reprezenta continuarea incintei spre direcţia nordică. Este prematur să se facă precizări de ordin cronologic cu privire la aceasta.

Spre V, în caroul 15, se găseşte incinta exterioară dezvelită încă din anul 1943 de către Gr. Florescu. Are o lăţime de 1,5 m, este construită din piatră de talie medie cioplită la exterior şi cu rosturile umplute cu mortar. De aceasta se leagă zidul care taie incinta din piatră cu pământ prezentată mai sus. Acesta este executat într-o manieră grosolană, din piatră bolovănoasă, legată cu mortar nisipos, având grosimea de 0,65 m. De aici provin mai multe bombarde din fontă şi olane dintr-o pastă nisipoasă. Nu este exclus ca zidul acesta să se lege cu toate capetele de incintă exterioară. Cercetările viitoare urmează să stabilească acest lucru. După aspect este un adaos destul de târziu, poate legat de ultima fază de funcţionare a cetăţii.

În ansamblul său, campania din anul 2001 de la Carsium a relevat o problematică deosebit de complexă în sector. Continuarea investigaţiilor trebuie să ducă la lămurirea acesteia şi să propună o cronologie a fazelor de construire a incintelor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu