Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sânbotin | Comuna: Dăeşti | Judeţ: Vâlcea | Punct: castru | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca   Epoca romană timpurie (sec. I - III); Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Apărare (construcţii defensive); 
Tipuri de sit   fortificaţie; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vâlcea
Localitate   Sânbotin
Comuna   Dăeşti
Punct   castru
Sector   
Toponim   Castra Traiana
Colectiv   Gheorghe Poenaru-Bordea (IAB) Romeo Avram (MMN), Eugen Nicolae, Lucian Amon, Mihaela Blosko, Dan Avasiloaiei (IAB)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    169397.02
Raport În urma a 9 campanii de săpături arheologice (1981-1985, 1990-1992, 1994) efectuate de Muzeul Militar Naţional în colaborare cu Institutul de Arheologie Bucureşti şi Muzeul Judeţean Vâlcea, în castrul de la Sânbotin (Castra Traiana), judeţul Vâlcea, colectivul ştiinţific a reusit să stabilească, în linii mari, topografia acestui important punct strategic de pe limes Alutanus.
Efortul s-a îndreptat, cu precădere, către determinarea elementelor de fortificaţie, sondându-se 2/3 din ceea ce a mai rămas din acest castru.
Observaţiile stratigrafice au permis precizarea a două importante momente din istoricul construcţiei sale. Primul castru a fost construit cu incinta din pămînt şi 2 şanţuri de apărare în timpul lui Traian (probabil între anii 102-105), el fiind refăcut în piatră în prima jumătate a secolului al II-lea.
Principalele obiective ale campaniei din anul 1994 au vizat identificarea acelor elemente care să completeze datele cunoscute până în prezent, referitoare la faza de pământ a castrului. Pentru aceasta, respectându-se planurile şi denumirile din campaniile anterioare, s-au practicat 4 casete (C.16 de 6 x 4 m, C.17 de 4 x 2 m, C.18 de 4 x 4 m, C.19 de 4 x 4 m) în interiorul castrului pentru identificarea eventualelor urme ale unor construcţii din incinta fortificaţiei (barăci), deja semnalate în campaniile trecute. In urma acestor săpături s-au putut identifica urmele a trei temelii (în C.17, C.18, C.19), cam la aceeaşi adâncime, care au aparţinut, probabil, unor construcţii (barăci) din prima etapă de existenţă a castrului. În C.17 a apărut şi o alee de acces, alcătuită din piatră mijlocie şi mică de râu, spre temelia din caseta respectivă.
Tot la acest nivel, deci, credem noi, datând din vremea lui Traian, în C.19 s-a găsit o cărămidă cu ştampilă.
Tipul de ştampilă descoperit în acest an la Castra Traiana (nemaiîntâlnit până acum) se referă la un corp de trupă - cohors Hispanorum - care a mai fost semnalat printre trupele participante la războaiele dacice ale lui Traian.
Pe parcursul efectuării cercetărilor arheologice au mai fost scoase la lumină obiecte de fier şi bronz, fragmente ceramice numeroase terra sigillata, cărămizi întregi sau fragmentare, precum şi un denar de la Comodus.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu