Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Extramuros-Poarta Mare-Turnu Mare
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Drăghici Cristina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Dumitraşcu Emil Muzeul Naţional de Istorie a României
Niculescu Vlad Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştirbulescu Christina Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    62039.01
Raport Aşa cum aminteam în raportul de anul trecut, zona pe care o cercetăm a suferit numeroase intervenţii atât post 238 p. Chr., cât şi mai ales din 1914 încoace, odată cu începerea săpăturilor la Histria. Două dintre săpăturile cunoscute au fost surprinse de noi în casetele - A 1-2 şi A 1-4 (sectorul S IV a Marii secţiuni din anii 1949 - 19521), respectiv în casetele F1-2 (sondajul efectuat în dreptul şi în turnului F al incintei romano-bizantine de către H. Nubar2).

Obiectivele principale ale acestei campanii au fost investigarea complexelor apărute în campania anterioară, precum şi raportul acestora cu zidul de incintă roman târziu, prin extinderea cercetării atât în suprafeţele deja existente precum şi prin deschiderea unora noi.

Cercetarea Edificiului nr. 13 a continuat atât în suprafeţele deschise anterior, cât şi prin extinderea săpăturii spre N. Astfel, pe lângă zidurile a şi b, au fost descoperite alte două ziduri construit din şisturi şi calcare legate cu mortar. Zidul din caseta A1 (L = 4 m, l = 0,6 m), orientat E-V, este limita de N a clădirii, iar cel din A2, surprins parţial (L = 2,3 m, l = 0,56 m), limita de V. Amenajarea din pietre, scoici şi cărămidă din caseta B1 se extinde şi în caseta A1 până în zid. Încăpere din caseta C1, pe care o consideram a face parte dintr-o altă construcţie4, aparţine probabil tot edificiului nr. 1. În interiorul încăperii au fost sesizate două niveluri de călcare, cel mai vechi prezent prin dale de calcar, la -0,3 m (în c. a-d 1-2) şi o podea construită în tehnica opus signinium, la -0,23 m (în c. a-b 3-4). În exteriorul edificiului, spre Poarta Mare, au fost descoperite resturile a trei vase mari de provizii (chiupuri).

În Edificiul nr. 2, la o distanţă de 1,2 m, spre V, de zidul b, amintit în campania anterioară5, apare un fragment dintr-un alt zid, de aceeaşi factură (L = 1,1 m, l = 0,6 m, h = 0,3 m), ceea ce ne face să credem că aici exista o intrare. Pe toată suprafaţa încăperii este surprinsă o lutuială de aproximativ 0,48 m, ceea ce pare a fi o nivelare prezentă şi pe strada din casetele D 1-2 (C. P. L. 2), iar în caseta E2 acoperă un cuptor anterior.

C. P. L. 1 - amenajarea probabil posterioară edificiului nr. 16 - cercetarea din această campanie a pus în evidenţă extinderea ei şi spre N (caseta B2), aici păstrându-se doar patul de mortar şi cărămidă pe care erau aşezate dalele. Zidul din şisturi verzi legate cu pământ ce pare a mărgini spre V această amenajare, a fost surprins şi în casetele A2 (L = 13,64 m), iar în caseta A1, un alt zid de aceeaşi factură (L = 8,14 m) vine perpendicular pe acesta, închizându-l spre N.

C.P.L. 2 - strada7 din casetele D1-2 (L = 8 m, l = 3,38 m) este mărginită la N de o bordură (surprinsă doar în caseta D1) formată din cinci dale (1,2/1,25 x 0,25 m), aşezate vertical. Bordura din S nu a fost surprinsă în caseta D1 (probabil este scoasă sau suprapusă de zidul c al edificiului nr. 2), iar în caseta D2 au fost surprinse doar două dale (1,5 x 0,3 m; 0,8 x 0,3 m). Strada, construită din dale de calcar, are o uşoară pantă spre V şi este lăsată pe centru (datorită canalului sau a tasării ei de către dărâmătura care se află pe mijloc). În D1 dala de pe mijloc este mai înaltă cu 0,1 m faţă de celelalte era folosită, probabil, pentru drenaj.

C.P.L. 4 - în casetele B, C, D, E 3 a fost cercetat un canal pe aproximativ 20 m, orientat N-S. El este construit din pietre mari, fasonate, calcare şi şisturi, frumos aranjate la interior, lipite cu mortar din var şi fragmente mari de cărămidă pisată. Marginea de V (L = 19,15 m, l max. = 0,7 m, h medie = 0,7 - 0,8 m) este demantelat spre V în casetele C, D, C (parţial), B (parţial) 3 şi spre E în toate casetele. Marginea de E (L = 17,25 m, l vizibilă = 0,6 m, h medie păstrată între 0,4-0,7 m) este demantelat spre V (în caseta D3) şi spre E (în caseta E3). Fundul canalului nu a fost surprins.

C.P.L. 5 - faţă de situaţia surprinsă anul trecut8 menţionăm prezenţa acestui canal şi în casetele B4 (patru tuburi de 0,6 x 0,4 m) şi A4 (două tuburi de 0,65 x 0,4 m şi unul de 0,5 x 0,4 m). Menţionăm că o parte din canal (cea din caseta A4) a fost surprins şi în marea secţiune din anii 1949-19529.

C.P.L. 6 - Cuptorul (D = 0,76 m, h păstrată = 0,2 m) este construit din cărămizi legate cu pământ. În el a fost găsită o cantitate mare de zgură şi calupuri de fier. Acesta este nivelat cu pământ galben.

Materialul arheologic recoltat constă din fragmente ceramice şi de construcţie, diverse obiecte de bronz şi fier (printre care câteva fragmente de inele şi fibule), fragmente de la recipiente de sticlă, precum şi o figurină de sticlă colorată. În cursul cercetărilor au fost descoperite 18 de monede, puternic oxidate, aflate în studiu. După ce în anul 1999 am realizat cercetări magnetometrice de recunoaştere în două zone, imediat la N de complexul Terme II şi imediat la S de bazilica extra-muros, în campaniile de teren din 2000 şi 2001 cercetările au fost extinse, atât în interiorul zidului de incintă roman timpuriu, cât şi pe Platoul de V (în interiorul incintei arhaice) şi la S de acesta (la exteriorul zidului de incintă arhaic).

În anul 2000 au fost efectuate cercetări magnetometrice, finanţate de către Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare (ANŞTI) printr-un grant de cercetare şi de către Muzeul Naţional de Istorie a României.

În zona cuprinsă între zidul de incintă elenistic şi cel roman timpuriu cercetarea din anul 2000 a condus la următoarele concluzii principale:

1. -la NV de Terme II, imediat la SE de clădirea "Mixindrill" apare o zonă largă de maxim magnetometric care poate avea o cauză geologică (o ridicare locală a şisturilor verzi) sau o cauză arheologică (acumularea unei cantităţi mari de material rezultat din distrugerea unor construcţii antice din şisturi verzi şi/sau cărămidă, sau un rest dintr-o zonă largă de cel puţin 10 m pavată cu astfel de materiale). Având în vedere că forma acestei zone de maxim magnetometric este rotundă şi cu o rază de curbură mică, înclinăm spre varianta unei cauze arheologice;

2. -suprapuse peste marginea sudică a fostei bălţi din mijlocul şantierului, apar urmele unor construcţii de formă circulară, cu diametre cuprinse între cca. 8 m şi cca. 20 m;

3. -în partea de NE a fostei bălţi apar urmele unor structuri orientate în general NV-SE şi SV-NE;

4. -pe micul platou din spatele magaziilor apar de asemenea construcţii îngropate.

Cercetările efectuate pe Platoul de V au constat într-o primă etapă în realizarea unor profile lungi (peste 400 m), orientate V-E şi N-S şi cu echidistanţa medie de 150 m între ele, care au arătat că platoul este acoperit în foarte mare măsură de vechi construcţii. Pe două zone selectate pe baza rezultatelor obţinute pe profile, s-a evidenţiat prezenţa unor clădiri (în zona centrală a platoului), respectiv a unor cuptoare (în zona nordică, la cca 50 m SV de zona "sector X" şi cca. 200 m NE de zona "Cuptoare").

În anul 2001 s-au realizat, din fonduri obţinute în cadrul unui grant de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, detalieri ale unor zone interesante cartate în anii precedenţi, precum şi cercetări (magnetometrice şi electrometrice) în zone noi, la N de complexul Terme II şi în partea de S a Platoului de V (atât în interiorul cât şi la exteriorul zidului de incintă arhaic).

De asemenea, au fost verificate arheologic patru zone anomale interesante rezultate din cercetările anilor 1999 şi 2000: în perimetrul de la S de bazilica extra-muros a fost evidenţiată astfel o zonă în care, pe un strat de ţigle, au fost descoperite două schelete umane, sub acest strat de ţigle existând probabil morminte antice, iar la N de complexul Terme II au fost întâlnite, sub fundul bălţii secate în ultimii ani, urmele unei amenajări (posibil un drum de acces) din piatră spartă. În aceeaşi secţiune, imediat la N de această amenajare, au fost găsite numeroase fragmente ceramice din diferite epoci, precum şi un opaiţ şi un fragment de teracotă (probabil Afrodita, după aprecierea colegei Adela Bâltâc de la Muzeul Naţional de Istorie a României, "bine realizată din punct de vedere artistic, dar numai cu valoare de exponat din cauza ruperii de orice context arheologic"). Alte două secţiuni nu au fost spectaculoase din punct de vedere arheologic, dar ne-au arătat că şi resturile de construcţii constituite doar din câteva rânduri de pietre suprapuse generează anomalii sesizabile cu metodologia noastră de măsurare. Acesta constituie un fapt pozitiv în condiţii "clasice", dar în cazul Histria, cu construcţii din diferite epoci, suprapuse aproape aleator, el conduce la încărcarea hărţilor geofizice cu numeroase anomalii mai slabe şi la îngreunarea interpretării arheologice a anomaliilor geofizice.

Cercetările magnetometrice de la N de complexul Terme II au arătat că structurile evidenţiate în anii precedenţi şi verificate arheologic în acest an se continuă spre N şi NV. Pe Platoul de V măsurătorile magnetometrice au fost efectuate atât de-a lungul unui profil N-S, care arată că zona din apropierea zidului de incintă arhaic era construită, cât şi pe panouri de micromagnetism adiacente unor perimetre cercetate în anul 2000, care au arătat continuitatea unor construcţii antice evidenţiate anul trecut. Sondajele electrice verticale realizate în această zonă au arătat că influenţa apei sărate din subsol modifică în mod esenţial aspectul curbelor SEV.

În ultima parte a cercetărilor geofizice din anul 2001 s-au efectuat măsurători magnetometrice la exteriorul zidului de incintă arhaic, în vederea verificării posibilităţii ca în această zonă să existe de asemenea construcţii antice, eventual urmele unor aşezări-satelit ale Histriei. Rezultatele cercetărilor magnetometrice efectuate în această zonă pe un număr de 6 profile orientate N-S, în lungime de câte 500 m fiecare şi echidistante la 100 m, au pus în evidenţă anomalii cu lungimea de undă specifică prezenţei unor ziduri îngropate, situate la cca. 400 m S de zidul de incintă arhaic.

Având în vedere rezultatele obţinute până în prezent la Histria, considerăm necesar ca în continuare să fie efectuate cercetări geofizice de mare detaliu în zona de la S de bazilica extra-muros, inclusiv pe zona anomală verificată prin săpătura efectuată la sfârşitul anului trecut. Aceste lucrări sunt necesare pentru cartarea cu mare exactitate a construcţiei situate sub cele două schelete umane găsite în secţiune, construcţie care ar putea fi un cavou de mari dimensiuni (cca. 20 m lungime pe câţiva m lăţime). Cunoaşterea cât mai detaliată a geometriei sale în spaţiu ar putea ajuta eventuala deschidere a sa în condiţii de maximă securitate pentru obiectivele arheologice din interior. Va fi necesară, de asemenea, detalierea cu mijloace geofizice a zonei cu posibile construcţii antice îngropate de la S de zidul de incintă arhaic, precum şi efectuarea unor cercetări de recunoaştere în extinderea celor realizate în anul 2001 în această zonă.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu