Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jupa | Comuna: mun. Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri) | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Jupa
Comuna   mun. Caransebeş
Punct
La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri)
Sector   
Toponim   Tibiscum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ardeţ Adrian
Ardeţ Lucia-Carmen
Cod RAN    51038.01
Raport Scurtă prezentare a sitului
Rezervaţia Arheologică de la Tibiscum-Jupa a fost inaugurată în anul 1980 (Bona/Gumă/Groza 1990, 140-144) însumând o suprafaţă de teren de cca. 17 ha în care sunt protejate monumentele romane scoase la suprafaţă în urma cercetărilor arheologice. Primele cercetări arheologice sistematice sunt iniţiate în anii 1923-1924 de către G. G. Mateescu de la Universitatea din Cluj şi Ioan Boroş din partea Comisiunii Monumentelor istorice, Filiala Banat. Aceste cercetări au rămas nepublicate, materialul descoperit păstrându-se la Muzeul din Lugoj.

În anul 1964 Marius Moga împreună cu un colectiv de cercetători de la Muzeul Banatului din Timişoara (Moga 1970, p. 135-149; Moga 1971, p. 55-56, Fig. 1-2) din care au făcut parte Ortansa Radu şi Florin Medeleţ desfăşoară o activitate remarcabilă dezvelind o bună parte din castru şi aşezarea civilă aflată la N de acesta. Din anul 1975 în colectivul de cercetare sunt cooptaţi alături de mai vechii cercetători şi Doina Benea arheolog la Muzeul Banatului din Timişoara şi Richard Petrovszky de la Muzeul din Caransebeş (Moga/Medeleţ/Benea/Petrovszky 1979, p. 215-218).

Începând cu anul 1976 şi până în prezent, la Tibiscum au existat două colective de cercetare, unul coordonat de către Doina Benea (Benea/Bona 1994), reprezentând Muzeul Banatului din Timişoara şi celălalt colectiv condus de către Petru Bona (Bona/R. Petrovszky/M. Petrovszky 1982, 311-330-Bona/R. Petrovszky/M. Petrovszky 1983, 405-432-Bona/Petrovszky/M. Petrovszky/Rogozea 1982, 185-207) reprezentând Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, din care au făcut parte R. Petrovszky, M. Petrovszky, P. Rogozea şi S. M. Petrescu.



Obiectivele cercetării



Pentru campania arheologică 2001 ne-am propus executarea unor lucrări de conservare primară la clădirile aflate în incinta "Aşezării civile" aflate la N de castrul militar clădiri aflate într-un stadiu avansat de degradare.

Pentru a facilita lucrările de conservare, prima etapă a reprezentat-o curăţarea şi degajarea terenului din perimetrul drumului roman şi a clădirilor XIII (4), IV (?) şi V(5) dezvelite şi conservate de către Marius Moga şi colaboratori în anii 1965-1974.



Rezultatele cercetărilor şi interpretarea lor



Campania arheologică s-a desfăşurat în perioada 1-30 iulie 2001 şi a fost finanţată de către Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş. A fost curăţat drumul roman pe o porţiune de 50 m N-S, a fost degajat pământul aruncat peste clădirea XIII(4) şi s-au curăţat suprafeţele clădirilor IV (?) şi V (5) care pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie au fost conservate.



Drumul roman



Cunoscut mai mult din fotografiile făcute de către Marius Moga şi prezente în expoziţia Muzeului Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum, drumul care străbate aşezarea civilă are o lăţime de 7 m şi este pavat cu lespezi de calcar. Datorită vegetaţiei abundente crescută aici s-a considerat că acest drum are o lăţime de 3,50 m (Benea/Bona 1994, 64), existând numai sporadic lespezi de calcar.

Cu ajutorul elevilor de la cercul de arheologie "Constantin Daicoviciu" de la Liceul "Traian Doda" Caransebeş am reuşit să curăţăm o porţiune de 50 m ce porneşte din capătul nordic al aşezării şi merge până în dreptul clădirii III (3). Drumul este bombat la centru şi are o substrucţie din nisip fin . Lespezile de calcar sunt grupate în trei zone ale porţiunii curăţate de noi. Acestea au dimensiunile de 1 x 0,5 m şi o grosime de 0,25-0,35 m. Cel mai bine sunt păstrate în colţul clădirii III, unde constatăm dispunerea acestora pe o suprafaţă de 2,5 x 7 m.

Nu am descoperit material arheologic, decât cu excepţia micilor fragmente ceramice şi a bucăţilor de cărămidă.



Pregătirea Clădirii XIII (4) pentru conservare



Lucrările la acest obiectiv au presupus degajarea pământului aruncat peste o parte din clădire de către cercetătorii care au săpat aici în urmă cu ani. În acest sens am trasat o casetă de 10 x 4 m în care a fost degajat terenul de pământ şi dărâmătură până la nivelul fundaţiei zidului care se prelungeşte în formă de L. A fost curăţat acest zid din piatră de râu legat cu mortar, care are o grosime de 0,6 m. La cca. 0,8 m de temelia zidului a apărut o bază de piatră şi cărămizi cu dimensiunile de 0,65 x 0,55 m. Noi nu am curăţat decât până la nivelul podelei care este confecţionată din lut galben şi nu prezintă urme de cercetare arheologică. Datorită faptului că această clădire nu a fost cercetată integral am considerat oportun să oprim lucrările de pregătire a conservării primare la această locuinţă până când nu vor fi terminate lucrările de cercetare arheologică.



Conservare primară



La sfârşitul lunii octombrie 2001 au început lucrările de conservare primară la Clădirile IV (?) şi V (5) din Aşezarea Civilă de la Tibiscum-Jupa. Aceste lucrări au presupus reclădirea porţiunilor de zid dărâmate sau repararea în cazul în care stricăciunile nu au fost atât de mari. Menţionăm că lucrări de conservare la aceste clădiri nu s-au mai făcut de trei zeci de ani!

Clădirea IV (?) a fost cercetată de către Marius Moga, care o şi conservă. Dimensiunile clădirii sunt de 9,5 x 7 m, temelia zidurilor care este în picioare are o grosime de 0,6-0,7 m.

Clădirea V (5) cercetată şi aceasta tot de către Marius Moga în anii ’70 apare în literatura de specialitate ca fiind o clădire cu destinaţie necunoscută (Benea/Bona 1994, 65). Fundaţiile sunt realizate din piatră de râu legată cu mortar având dimensiunile de L/faţă = 19,5 m, L/spate = 18 m, l/N = 18 m şi l/S = 19,5 m. Ca şi în cazul celorlalte clădiri, grosimea zidurilor variază între 0,6-0,7 m.

Fundaţiile ambelor clădiri au fost acoperite cu o şapă de ciment cu o grosime de 0,5 m.



Tehnici de cercetare şi conservare utilizate



Au fost folosite metodele obişnuite, zidăria din piatră de râu nu a prezentat probleme deosebite pentru a folosi metode şi soluţii inginereşti.



Obiectivele cercetărilor şi conservărilor viitoare



Pentru protejarea şi conservarea ansamblului arhitectonic roman de la Tibiscum se impun în perioada imediat următoare atât lucrări de conservare primară, cât şi lucrări de restaurare care să poată deschide acest complex arheologic spre vizitare de către marele public. Pentru ca să putem efectua lucrări de restaurare se impun cercetări arheologice de urgenţă pentru finalizarea Clădirii XIII (4). Un element foarte important în cunoaşterea aşezării civile de la Tibiscum îl reprezintă drumul care străbate aşezarea. Acest drum după informaţiile noastre nu a fost secţiona de către Marius Moga, neexistând nici o corelaţionare între acesta şi dezvoltarea construcţiilor din piatră. În acest sens propunem o secţiune de 10 x 4 m în dreptul Clădirii I (1), după care vom întocmi documentaţia necesară trecere la restaurarea drumului şi completarea acestuia cu lespezi de calcar.

Pentru anul 2002 propunem continuarea lucrărilor de conservare primară la Clădirea VI (6) şi curăţarea în continuare a drumului roman până în capătul aşezării.
Rezumat Abstract



The archeological research underteken at "The Archeological Reservation from Tibiscum", Jupa village, Caransebes town, CarasSeverin county was concentrated on the elementary conservation of the Roman urban buildings. On this occasion were cleaned the roman road of "Civilian Settlement", the Edifice XIII (4) and was repared the stone wall of the Edifices IV (?) and V (5).
English Abstract
Bibliografie Bona/Guma/Groza 1990 - P. Bona, Nicoleta Guma, L. Groza, Caransebes, 700 de ani de atestare documentara, Caransebes, 1990, p. 140-144, Fig. 102.

2. Moga 1970 - M. Moga, Garnizoana romana de la Tibiscum, ActaMN VII, 1970, p. 135-149.

3. Moga 1971 - M. Moga, Tibiscum, Buletinul Monumentelor Istorice, Nr. 2, Bucuresti, 1971, p. 55-56, Fig. 1-2.

4. Moga/Medelet/Benea/Petrovszky 1979 - M. Moga, Fl. Medelet, Doina Benea, R. Petrovszky, Cercetari arheologice din Castrul Tibiscum (Campania 1976), MCA, XIII-a Sesiune Anuala de Rapoarte, Oradea, 1979, p. 215-218

5. Bona/R. Petrovszky/M. Petrovszky 1982 -Tibiscum - cercetari arheologice (I), (1976-1979), ActaMN XX, 1983, p. 311-330.

6. Bona/R. Petrovszky/M. Petrovszky 1983 -Tibiscum - cercetari arheologice (II), (1976-1979), ActaMN XX, 1983, p. 405-432.

7. Bona/R. Petrovszky/M. Petrovszky/P. Rogozea, Tibiscum - cercetari arheologice (II), (1980-1981), Studii si Comunicari de Etnografie si Istorie Caransebes IV, Caransebes, 1982, p. 185-207.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu