.
Lapoş | Judeţ: Prahova | Punct: Poiana Roman | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic
Perioade:
Paleolitic
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Localizare pe hartă:
Județ:
Prahova
Localitate:
Lapoş
Comuna:
Lapoş
Punct:
Poiana Roman
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Anghelinu Mircea responsabil sector Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cârciumaru Marin responsabil Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cârstina Ovidiu responsabil sector Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Cosac Marian responsabil sector Universitatea "Valahia", Târgovişte
Dincă Rodica responsabil sector Universitatea "Valahia", Târgovişte
Mărgărit Monica responsabil sector Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cod RAN:
Raport:

Având în vedere specificitatea sitului (atelier de debitaj) de aici, s-a urmărit completarea datelor privind sursele de materie primă, în funcţie de tipul de material litic descoperit în anii trecuţi şi în campania din acest an. De asemenea, pentru delimitarea mai precisă a suprafeţei sitului, au fost efectuate mai multe sondaje, în diferite condiţii geomorfologice. În acelaşi timp, s-a continuat cercetarea Vă...ii Nişcovului în vederea identificării unui campament de bază, în condiţiile în care săpăturile anterioare nu au dus la descoperirea unor dovezi care să indice punctul Poiana Roman drept o aşezare permanentă sau de mai lungă durată. Prin urmare, considerăm că situl de aici a funcţionat exclusiv ca atelier de debitaj, informaţiile istorice pe care le poate furniza fiind preponderent tehnologice. În acest sens, o latură importantă a studiului de aici a constituit-o experimentarea diferitelor tehnici de debitaj pe materiile prime locale, în scopul unei mai bune înţelegeri a lanţurilor operatorii evidenţiate de analiza resturilor de debitaj paleolitice. Cercetarea arheologică propriu-zisă a încercat delimitarea precisă a arealelor de abandon al materialului litic, recuperarea integrală a artefactelor şi precizarea fină a reparaţiei spaţiale a fiecărui nivel de abandon.

Metoda de săpătură a urmărit deschiderea unor secţiuni mai largi care să faciliteze identificarea planimetrică a fiecărui nivel de abandon. Tehnica altimetrică este înlocuită cu o atentă decapare în nivele minimale de câţiva centimetri, în scopul observării precise a nivelelor de concentrare relativă şi a structurilor topografice. Scopurile acestei tehnici sunt facilitarea prelucrării statistice a întregului material dar si a efectuării remontajelor, esenţiale pentru înţelegerea organizării şi funcţionării unui sit atelier. Amplasarea noii secţiuni a încercat să acopere un sector mai puţin cercetat al sitului, în vederea surprinderii cât mai complete a secvenţelor de debitaj şi a eventualei succesiuni culturale şi/sau tehnologice din cadrul sitului. Secţiunea XXVI a cuprins 9 carouri (1/1 m), din care s-a recuperat un bogat set litic.

Din punct de vedere al stratigrafiei geologice, nu s-au constatat deosebiri faţă de campaniile anterioare, ale căror rezultate au fost publicate deja în rapoartele anterioare. Din punct de vedere al activităţii antropice, s-a constatat concentrarea deşeurilor masive de prelucrare şi a structurilor de debitaj nederanjate în partea inferioară a secvenţei stratigrafice, în depozitul geologic 5, situaţie similară celei din anii anteriori. Partea superioară a secvenţei a oferit numeroase piese litice diseminate, fără a se putea invoca o concentrare stratigrafică sau planimetrică evidentă. Analiza tehno-tipologică preliminară, efectuată pe şantier, a oferit următoarele categorii tehnice generale, grupate pe carouri.

Rezultatele din această campanie au întărit supoziţia emisă de noi privind existenţa certă a unui nivel gravettian în acest sit. Existenţa unor nuclei atent debitaţi cu ajutorul unei chasse-lame, prezenţa sporadică a lamelor regulate şi drepte, şi mai ales identificarea câtorva armături gravettiene tipice, inclusiv a unui vârf La Gravette fragmentar, în contextul stratigrafic al structurilor de debitaj ale primului nivel de locuire de aici, întăreşte ideea că nu se poate vorbi în acest sit de prezenţa unor elemente aurigaciene. În acest stadiu al cercetărilor, este certă apartenenţa unui mare volum al materialului litic la o tradiţie tehnică cu afinităţi gravettiene. Elucidarea definitivă a acestei încadrări culturale revine cercetărilor ulterioare.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO