Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Saharna | Judeţ: R. Moldova | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Fortificaţii;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   R. Moldova
Localitate   Saharna
Comuna   
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    **
Raport Cercetările de periegheză în împrejurimile satului Saharna-Rezina au fost efectuate în vara lui 1993, la iniţiativa Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Zona de cercetare se află pe malul drept al Nistrului, pe o rază de circa 3 km, având ca centru binecunoscuta în literatură cetate getică "Saharna Mare". Această microzonă, bogată în vestigii arheologice, a constituit obiectivul unor cercetări sistematice chiar în primii ani postbelici. Primele periegheze şi săpături în teren au fost efectuate de către Gh. D. Smirnov în a doua jumătate a anilor 40 şi de către A. I. Meliucova la începutul anilor 50. Din păcate multe materiale au rămas inedite până în prezent. În rezultatul cercetărilor din 1993 au fost concretizate şi cartografiate cele 16 monumente, înregistrate în zonă în anii 50 şi atribuite epocii fierului timpuriu - culturii Saharna-Solonceni şi geţilor. Este vorba de 4 fortificaţii de pământ, 2 necropole tumulare şi 10 aşezări. Harta microzonei a mai însumat suplimentar o nouă aşezare getică şi una din perioada migraţiunilor şi 2 tumului. Pentru verificarea structurii stratului cultural în trei obiective din cele cartografiate au fost efectuate sondaje arheologice, dintre care cel mai important în fortificaţia "Saharna Mare". Cercetările limitate la o suprafaţă de 12 m pătraţi au dezvăluit un intens proces de locuire în incinta fortificaţiei, stratul cultural gros de până la 1,25 m fiind saturat de resturi culturale până la temelia calcaroasă a promotoriului, iar unele complexe menajere se adânceau în roca calcaroasă. A fost dezvelită o vatră lutuită în aer liber, 2 gropi, o îngrămădire de pietre etc., multe fragmente ceramice, oase de animale, pietre, ş.a.
Materialul recuperat a permis delimitarea a două nivele cultural-cronologice: superior, gros de 0,40 m, atribuit culturii geţilor din sec.IV - III î.e.n.; stratul inferior, mult mai intens, între 0,40 şi 1,25 m, atribuit purtătorilor culturii de tip Saharna-Solonceni din sec. X - prima jumătate a sec. VIII a Chr. Pentru verificarea stratului de cultură din faţa sistemului defensiv al fortificaţiei, la 25 m spre SV de şanţ, în incinta aşezării cunoscute în literatură ca "Dealul Mănăstirii", de asemenea, a fost efectuat un sondaj pe o suprafaţă de 12 m pătraţi. Stratul cultural, surprins pînă la 0,80 m adâncime, s-a dovedit a fi mai intens până la 0,60 m. Materialul ceramic din strat, ca şi din cele două gropi menajere, adâncite în crusta calcaroasă a promotoriului, vădesc prezenţa unui singur nivel cultural-cronologic, constând în special, din fragmente de vase bitronconice, castroane, ceşcuţe cu toartă supraânălţată etc., minuţios lustruite, cu un bogat decor incizat şi ştampilat, precum şi din multiple fragmente de vase de uz comun, care îşi găsesc analogii pînă la identitate în materialele din stratul inferior al fortificaţiei, aşezarea deasemenea am atribuit-o culturii Saharna-Solonceni. Ultimul sondaj pe o suprafaţă de 8 m pătraţi a fost efectuat în incinta fortificaţiei "Saharna Mică", dispusă spre N de cea "Mare", în imediata apropiere, fiind despărţită printr-un canion adânc şi abrupt. Stratul cultural este mai puţin intens, gros până la 0,80 m, conţinând fragmente ceramice, lut ars, oase de animale etc. În umplutura unei gropi menajere, la 0,60 şi 0,76 m au fost surprinse două vetre de lut. Materialul recuperat datează fortificaţia la limita sec. IV - III î.e.n., dar într-un număr mic au fost surprinse fragmente ceramice lustruite, unele cu ornament incizat, caracteristice culturii Saharna-Solonceni. În aşa fel s-a stabilit că în unele cazuri vestigiile culturii geţilor suprapun pe cele de tip Saharna-Solonceni, corelaţia între ele rămânând a fi cercetată pe viitor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu