Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Olteni | Comuna: Bodoc | Judeţ: Covasna | Punct: Cariera de nisip (Tag) | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Covasna
Localitate   Olteni
Comuna   Bodoc
Punct
Cariera de nisip (Tag)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Kavruk Valerii responsabil Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Cod RAN    63919.03
Raport În a. 2000 în zona unei cariere de nisip, pe un teren situat la intrarea din S în satul Olteni, în locul numit de localnicii "Tag", în apropierea unei cariere de nisip, au fost recoltate fragmente ceramice, iar în malurile carierei au fost observate profile ale unor gropi. Între administratorul carierei (DOMARKT S.R.L.) şi Muzeul Carpaţilor Răsăriteni a fost încheiat un contract de eliberare a terenului de sarcină arheologică.

În cuprinsul sitului se evidenţiază două puncte distincte: A şi B.

Primul dintre ele (A) este situat la 800 m S de sat, între D.N.12 şi calea ferată Braşov - Miercurea-Ciuc. Pe o suprafaţă de cca. 600 x 80/200 m au fost răspândite urme de locuire din epoca bronzului şi din sec. IV. Lucrările de exploatare din carieră au distrus partea de N a aşezării, pe o suprafaţă de cca. 6.000 mp. Al doilea punct (B) se află la V de D.N.-12, la marginea de S a satului. Pe o suprafaţă de cca. 60 x 30 m, la marginea de N a carierei vechi de nisip, au fost descoperite fragmente ceramice de factură neolitică. Aşezerea a fost puternic afectată de vechea carieră de nisip, precum şi de lucrările de amenajare a D.N.12.

În perioada 7 mai - 2 iulie 2001 Muzeul Carpaţilor Răsăriteni a efectuat în zona carierei cercetări arheologice de salvare.

ZONA A. Cercetările s-au desfăşurat pe o suprafaţă de cca. 3500 m.p. Porţiunea afectată deja de lucrările de exploatare a carierei, a fost cercetată prin taluzarea malurilor şi răzuirea suprafeţei la nivelul la care ajunsese lama buldozerului, iar acolo, unde terenul a rămas neafectat, au fost deschise 7 secţiuni (S.1 - S.7) şi 5 casete (C.1 - C.5).

Stratul de cultură este sărac. Din el provin vestigii eneolitice (fragmente ceramice izolate de tip Cucuteni - Ariuşd), din perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului (1 fragment ceramic de tip Coţofeni), din perioada mijlocie a epocii bronzului (1 fragment ceramic de tip Wietenberg). Mai numeroase sunt vestigiile culturii Noua (fragmente de vase ceramice, un frecător din tuf vulcanic, fragmente ale unei piese masive de lut ars, lucrată din pastă în amestec cu resturi vegetale, ce aparţin probabil unei vetre portabile, cu analogii în aşezarea culturii Coslogeni, Stelnica, jud. Ialomiţa, inedit). Au fost descoperite câteva fragmente ceramice de factura dacică şi câteva fragmente de amfore de factură romană. Materialul arheologic preponderent aparţine sec. IV (numeroase fragmente de vase ceramice de tip Sântana de Mureş-Cernjahov şi câteva piese de fier).

COMPLEXE ALE CULTURII NOUA. Au fost cercetate 10 gropi menajere: Gr.2, Gr.8, Gr.9, Gr.5a, Gr.12, Gr.14, Gr.16a, Gr.17, Gr.20, Gr.21. Majoritatea gropilor aveau gura circulară şi pereţii lărgiţi spre fundul drept. Gr.16a avea D max. la mijlocul adâncimii şi fundul sferic. Umplutura gropilor, de cele mai multe ori, era compusă din pământ afânat, în amestec cu cenuşă, lemn carbonizat şi lipitură de lut ars. Gr.17 avea umplutură tasată, din pământ amestecat cu cenuşă. În Gr.2, la gură şi pe fund, se aflau aglomerări de pietre mari, printre care şi o râşniţă. Inventarul gropilor, de cele mai multe ori, consta din fragmente ceramice şi oase de animale, mai rar, piese de os (1 fragment de ac), piatră (1 fragment de rotiţă de car miniatural, din gresie; 1 fragment de topor; abrazive), sau lut ars (1 fragment de toporaş miniatural; o fusaiolă bitronconică; o rotiţă de car miniatural).

Ceramica culturii Noua este puternic fragmentată. Ea se înscrie în cele două categorii caracteristice culturii Noua: grosieră şi semifină. Uneori s-a reuşit reconstituirea formelor întregi. Din categoria grosieră au fost reconstituite: 1 văscior miniatural, o oală cu corp globular ornamentată pe corp cu o proeminenţă alungită; 1 vas cu pereţii drepţi cu o toartă lată aplicată pe corp; 1 vas de provizii cu corp tronconic, cu exteriorul striat pe toată suprafaţă, având sub buză un brâu alveolat. Categoriei semifine îi aparţin: ceşti cu corp globular şi toarte uşor supraînălţate; 1 văscior miniatural de tip degetar; căni cu corp globular cu toarte uşor supraînălţate cu buton; o oală cu toartă prinsă de corp, lustruită; 1 vas de formă bitronconică, cu buza uşor evazată, cu un brâu alveolat pe umăr. Uneori, ceramica este ornamentată. Cel mai frecvent decor îl reprezină brâul în relief, simplu sau alveolat, mai rar, două brâie alveolate. De cele mai multe ori acest gen de decor este întâlnit pe recipiente de categoria grosieră, de proporţii înalte (oala, vas-sac, vas-borcan), mai rar el este aplicat şi străchinilor. Reprezintă o noutate în cadrul culturii Noua, proporţia relativ ridicată a ceramicii cu suprafaţa striată.

COMPLEXE DIN SEC. IV p. Chr. au fost mai multe: o locuinţă (L.1) şi 17 gropi menajere: Gr.1; Gr.3, Gr.4, Gr.5, Gr.6, Gr.7 (?), Gr.10, Gr.11, Gr.13, Gr.15, Gr.16; Gr.18, Gr.18a (?), Gr.19, Gr.21a, Gr.23; Gr.24.

L.1 a fost descoperită la nivelul solului steril. Ea avea forma aproximativ ovală (9,5 x 4 m) şi era adâncită în solul steril cu 0,8 m. În partea de S a locuinţei se afla o vatră de formă circulară. Umplutura locuinţei consta din pământ de culoare neagră, puternic pigmentat, în amestec cu fragmente de lemn şi lut ars. Pe latura nord-vestică a locuinţei s-au păstrat dărâmăturile unui perete construit din pari nuiele, lutuit. Lipitura era lucrată din lut în amestec cu nisip şi resturi vegetale. Printre dărâmăturile peretelui s-a găsit material ceramic din sec. IV, inclusiv o ceaşcă întregibilă de formă tronconică, lucrată cu mâna, din pastă grosieră.

Pe marginea locuinţei a fost descoperită o groapă de stâlp. În apropierea locuinţei se afla o vatră amenajată într-o groapă de forma ovală, care se unea cu groapa locuinţei printr-un scurt culoar. La baza vetrei se afla un pat din bolovani prinşi cu lut, peste care a fost aplicată o lutuială groasă de aproximativ.5 cm, bine netezită.

În umplutura locuinţei au fost descoperite: 43 fragmente de oase de animale, 24 fragmente de lipitură, 2 fragmente de zgură de fier, 4 pietre, precum şi 577 fragmente de vase ceramice din care: 5 fragmente ale culturii Noua şi 572 fragmente ale culturii Sântana de Mureş-Cernjahov.

Ceramica din sec. IV include: 486 fragmente de categoria grosieră caracterizată prin pastă în amestec cu pietricele, nisip şi cioburi pisate, lucrată cu mâna, bine arsă şi uşor netezită, de culoare cărămizie sau maronie, de la vase de diferite dimensiuni şi forme, în special oale bitronconice cu buza evazată sau răsfrântă, căni tronconice ornamentate cu brâuri alveolate şi cu alveole relalizate direct pe corp. În această categorie ceramică se remarcă un capac cu buton de prindere perforat transversal, înconjurat cu un şir circular de alveole; o ceaşcă tronconică cu fundul delimitat prin alveole; 2 ceşti-opaiţ de formă tronconică, cu urme de arsură neagră în interior. Ceramica fină este lucrată la roată din pastă în amestec cu nisip, are suprafeţele bine netezite, culoarea cenuşie, cărămizie sau gălbuie şi adesea este ornamentată cu incizii drepte şi/sau în valuri, dispuse orizontal. Acestei specii îi aparţin 81 de fragmente ceramice, printre care 30 de culoare cenuşie, 49 de culoare cărămizie, 3 de culoarea neagră. Remarcăm numeroase fragmente de buze de vase de tip krausengefasse, lucrate la roată, ornamentate cu benzi incizate, în valuri; o ceaşcă-opaiţ lucrată cu mâna din pastă semifină, de formă tronconică cu o toartă, cu urme puternice de arsură neagră în interior.

În umplutura gropii vetrei au fost găsite: 1 fragment de potcoavă de fier, 2 fragmente de oase de animale şi 59 fragmente ceramice, din care 1 de tip Wietenberg (de ceaşcă cu caneluri oblice late) şi 58 din sec. IV. Ceramica din sec. IV înclude: 56 fragmente de categorie grosieră lucrată cu mâna şi 2 fragmente de vase lucrate la roată.

Gropile din sec. IV, cercetate în campania din a. 2001, după formă se împart în 2 tipuri:

1) cu pereţii drepţi ce se îngustează spre fundul drept, cu 2 variante: a) cu gura circulară (Gr.19, Gr.21a) şi b) cu gura ovală (Gr.4, Gr.5); 2) cu gura circulară şi pereţii arcuiţi astfel încât D max. se află la aproximativ mijlocul adâncimii, fundul drept (Gr.3); 3) cu pereţii arcuiţi astfel încât D max. se află la mijlocul adâncimii, cu fund sferic, cu 2 variante: 1) cu gura circulară (Gr.10, Gr.11, Gr.13, Gr.15, Gr.16, Gr.18, Gr.23; Gr.24) şi 2) cu gura ovală (Gr.1). 4) cu gura circulară şi pereţii ce se lărgesc spre fundul drept (Gr.6, Gr.7; Gr.18a).

Gropile au împlutura diferită: cu pământ cenuşiu tasat (Gr.1, Gr.15, Gr.18, Gr.18a); cu pământ afânat în amestec de cenuşă (Gr.3, Gr.4, Gr.10, Gr.16, Gr.19, Gr.23, Gr.24); cu pământ negru tasat (Gr.5, Gr.6, Gr.7, Gr.21a); cu multe lentile de lut şi cenuşă (Gr.11, Gr.13).



Inventarul gropilor din sec. IV.



Gr.1: 1 fragmente de os de animal, 1 fragment de lipitură, o piatră, 117 fragmente ceramice din sec.IV, din care 102 de categoria grosieră lucrate cu mâna, 15 lucrate la roată. A fost reconstituită o ceaşcă-opaiţ de formă tronconică, lucrată cu mâna, din pastă grosieră, decorată la baza corpului cu un şir de alveole alungite realizate prin împunsături de sus în jos, delimitând practic fundul vasului.

Gr.3: o piatră, 49 fragmente de oase de animale, 17 fragmente de lipitură, 17 fragmente de ceramice Noua, 175 fragmente ceramice din sec. IV: grosieră lucrată cu mâna (140 fragmente), grosieră lucrată la roată (16 fragmente) şi fină lucrată la roată (19 fragmente).

Gr.4: 1 fragment de râşniţă, 1 fragment de os de animal, 1 fragment de lipitură şi 38 fragmente ceramice din sec. IV, din care: 37 de categorie grosieră lucrată cu mâna, 1 de cetegorie fină, lucrată la roată, de culoare cenuşie.

Gr.5: 20 fragmente ceramice Noua şi 48 fragmente din sec. IV. Ceramica din sec. IV cuprinde: 35 fragmente de categorie grosieră lucrată cu mână, 23 fragmente de categoria fină lucrată la roată. S-a reconstituit o oală lucrată la roată din pastă fină, cu pereţii subţiri, corpul globular, buza tăiată oblic spre exterior şi uşor evazată, fundul inelat, de culoare cenuşie, ornamentată cu două linii orizontale incizate pe partea inferioară a corpului.

Gr.6: 1 fragment de os de animal, 2 fragmente de lipitură, 5 fragmente de vase ceramice din sec. IV, din care: 3 lucrate cu mâna, din pastă grosieră, bine arsă; 1 fragment de vas de culoare cenuşie, lucrat la roată din pastă fină.

Gr.7: fără inventar.

Gr.10: 17 fragmente ceramice din sec. IV, din care: 16 fragmente de categoria grosieră lucrată cu mâna, 1 fragment de strachină lucrată din pastă fină la roată, decorată cu brâu în relief alveolat.

Gr.11: 10 fragmente de oase de animale, 2 fragmente de lipitură, 78 fragmente de vase, din care: 7 ale culturii Noua (de categorie semifină, de culoare cenuşie, cu urme de netezire) şi 71 din sec. IV (grosieră lucrată cu mâna (39 fragmente), grosieră lucrată la roată (15 fragmente) şi fină lucrată la roată (15 fragmente).

Gr.13: 1 fragment de ac de os, lustruit, ars la negru, cu ambele capete rupte în vechime, 16 fragmente de oase de animale, 5 fragmente de lipitură; 2 pietre, dintre care una uşor prelucrată, 141 fragmente ceramice din sec. IV, din care: 140 de specie grosieră lucrată cu mâna şi 1 de la un recipient lucrat la roată, de culoare cenuşie, ornamentat cu valuri incizate.

Gr.15: 2 turte de fier, multă zgură de fier, 15 fragmente de vase ceramice din sec. IV (7 de categorie grosieră lucrată cu mâna şi 8 de categorie fină lucrată la roată).

Gr.16: 10 fragmente de oase de animale, 7 fragmente de lipitură; ceramica din sec. IV (grosieră lucrată cu mâna - 121 fragmente de la 10 vase, fină lucrată la roată (29 fragmente).

Gr.18: 1 un fragment de os de animal şi 19 fragmente de vase ceramice din sec. IV (18 de categorie grosieră lucrată cu mâna şi 1 de categorie fină lucrată la roată).

Gr.18a: se unea cu Gr.18. Raport stratigrafic nelămurit. Fără inventar.

Gr.19: 18 fragmente ceramice, din care 1 de tip Cucuteni, 17 din sec. IV (15 fragmente de vase lucrate cu mâna, 11 dintre care din pastă grosieră şi 4 din pastă semifină; 2 fragmente de categorie fină lucrată la roată, de culoare cenuşie).

Gr.21: 52 fragmente de oase de animale, 9 fragmente de lipitură, 1 fragment de râşniţă, 3 pietre şi 104 fragmente ceramice, din care 27 de tip Noua, iar 77 din sec. IV (76 de categorie grosieră lucrată cu mâna şi 1 de categoria fină de la vas lucrat la roată).

Gr.23: 4 fragmente de oase de animale, 5 fragmente de lipitură. 43 fragmente ceramice din sec. IV, cu urme de ardere secundară puternică (27 de categorie grosieră lucrată cu mâna, 16 de categorie grosieră de la un vas de provizii lucrat la roată, 1 de categorie fină de la un vas de provizii lucrat la roată, de culoare cărămizie).

Gr.24:1 burghiu şi 1 fragment de cui de fier; fragmente ceramice din sec. IV (lucrată cu mâna din pastă grosieră, prost arse şi de 1 fragment de buză de vas de tip Krausengefasse, lucrat la roată, din pastă grosieră şi ornamentat cu valuri incizate).

ZONA B. Pe o suprafaţă de cca. 60 x 30 m, au fost descoperite materiale arheologice de factură precucuteniană.

A fost efectuat un sondaj de 1,20 x 2 m, în care a apărut o groapă menajeră modernă. Stratul vegetal se află între 0 şi 0,30 m; stratul de cultură, ce se caracterizează prin pământ negru în care apar fragmente ceramice precucuteniene, se află între 0,30 şi 0,70 m; imediat sub stratul de cultură, la adâncimea de 0,7 m, apare stratul steril caracterizat prin mai multe lentile de nisip galben argilos.

Materialul ceramic recoltat de la suprafaţa terenului, din stratul de cultură, cât şi din umplutura gropii, este reprezentat de ceramică cu multă pleavă şi pietricele pisate în compoziţie, arsă la negru, brun sau roşu-cărămiziu (fie complet, fie numai la suprafeţe), având de cele mai multe ori un înveliş de aceiaşi culoare. Pe această categorie ceramică uneori este ornamentată, exclusiv prin tehnica exciziei: linii orizontale, "dinţi de lup", "tabla de şah", bandă lată, limitată de "dinţi de lup". 1 fragment ceramic provine de la un vas de mari dimensiuni, cu buza tăiată drept, lustruit în interior, de culoare cărămizie şi o bandă lată lustruită sub exteriorul buzei, sub care se află o suprafaţa barbotinată, de culoare neagră, cu mici proeminenţe cilindrice, de "tradiţie Criş", cu analogii în mediul precucutenian.

Dintre piese, menţionăm o lamă de silex, de culoare maronie, cu urme de lustru şi retuşe pe ambele feţe şi o aşchie de silex cenşiu-închis.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu