Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Petroşniţa | Comuna: Bucoşniţa | Judeţ: Caraş-Severin | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Petroşniţa
Comuna   Bucoşniţa
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Radu Adriana
Cod RAN    51788.01
Raport În dreapta şoselei europene Băile Herculane - Caransebeş, este un tumul delimitat spre E de drumul ce duce către halta Petroşniţa, iar spre V de cel ce duce către satul Petroşniţa, fiind la cca. 200 m. S de indicatorul ce marchează bifurcaţia. Aşezarea preistorică este situată pe terasa a doua a Timişului, între calea ferată şi şosea, în jurul tumulului.



DESCRIEREA SĂPĂTURILOR



La 10 m de şoseaua naţională, la baza tumulului, pe direcţia EV a fost trasată o secţiune S1 cu dimensiunile de 10 x 2 m. Cea de-a doua secţiune S2, cu dimensiunile de 23 x 2 m, a secţionat movila pe direcţia NS, a fost trasată pe lângă borna topografică situată în centrul ei şi se află la 1,5 m distanţă de S1.

În secţiunea S1 stratul vegetal gros de 0,15-0,20 m., nu a conţinut nici un fragment ceramic. Urmează un alt nivel cu o grosime de 0,20-0,32 m compus dintr-un pământ negru, moale unde apar fragmente ceramice şi unelte realizate din silex gălbui. Următorul strat de cultură este tot negru, însă mai lutos, iar fragmentele ceramice apar doar sporadic. El are o grosime de cca. 0,30 m. Sub acest nivel urmează un pământ galben lutos, fără urme arheologice, mai negru în partea superioară.

În secţiunea S2, stratul vegetal gros de cca. 0,15 m, steril din punct de vedere arheologic, suprapune un strat din pământ negru, cu puţine fragmente ceramice gros de 0,10-0,15 m.

În carourile 1-5 la adâncimea de 0,28 - 0,30 m a apărut stratul lutos, galben. Două sondaje efectuate în carourile 1 şi 2, au arătat că nivelul cu pământ lutos, steril din punct de vedere arheologic, are o grosime de cca. 0,40 - 0,60 m şi se continuă cu aceiaşi consistenţă.

Carourile 6-10 cuprind partea plană a tumulului aplatizat. Stratul de cultură, cu puţine fragmente ceramice, coboară până la adâncimea de 0,35-0,38 m de unde apare lutul galben.

În carourile 7-8 a apărut o groapă cu dimensiunile de 1,95x1,55 m în centrul căreia, spre S s-a aflat o bârnă cu diametrul de cca. 0,12 m, la adâncimea de 0,65 m. În această groapă au apărut fragmente ceramice moderne şi de epoca bronzului. Ea este despărţită printr-o fâşie de pământ galben de o alta cu dimensiunile 1,30 x 1,45 m, situată în caroul 9. Aceasta din urmă are o adâncime de 0,85 m. Şi în interiorul aceasta a fost găsită partea inferioară a unui par.

În carourile 10-12 situaţia se prezintă în mod asemănător cu cea existentă în carourile 1-5, pământul galben, lutos, apărând de la adâncimea de -0,35m.



DESCRIEREA MATERIALULUI



Materialul arheologic constă din puţine fragmente ceramice moderne, de epoca bronzului şi unelte din silex.

Acestei perioade îi aparţine un material arheologic ce constă din: unelte din silex, un pandantiv din lut, fragmente ceramice.

Factura ceramicii este semifină şi de uz comun. Ceramica semifină este realizată dintr-o pastă bine aleasă de impurităţi, cu nisip şi cioburi pisate. Culoarea în spărtură este cenuşie cu un slip interior cărămiziu, brun sau negru şi în exterior negru-cenuşiu, brun sau cărămiziu, netezit. Ceramica de uz comun are pereţii groşi iar în pastă se află mai mult nisip cu bobul mare. Slipul exterior subţire, uneori căzut, este cărămiziu sau brun.

Cu prilejul săpăturilor din acest an au fost găsite: oale cu gât înalt cilindric, tronconic, căni, ulcele, străchini tronconice. Uneori, toarte circulare perforate orizontal se află pe maxima rotunjime sau unesc gâtul cu corpul cănilor, butoi ascuţiţi, completează suprafaţa vaselor.

Ornamentele sunt realizate în general prin incizii, mai rar este folosită canelura şi nervurile în relief.

Prin incizii au fost realizate motive ogivale pe gâtul cănilor sau ghirlande pe pântecul vaselor în alternanţă cu spaţii neornamentate. Suprafaţa exterioară este acoperită cu linii paralele incizate, mai mult sau mai puţin adâncite, pe toată suprafaţa sau grupate la anumite distanţe. Alte motive sunt realizate din nervuri.



Încadrare culturală



În secţiunea S1, deşi stratul de cultură este destul de gros, au apărut puţine fragmente ceramice ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că ne aflăm la periferia aşezării şi în afara complexelor de locuire. Materialele descoperite aparţin epocii bronzului.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu