Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ştefan cel Mare | Judeţ: Călăraşi | Punct: Aşezarea tip Coslogeni: Feteasca | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Ştefan cel Mare
Comuna   Ştefan cel Mare
Punct
Aşezarea tip Coslogeni: Feteasca
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Kavruk Galina Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Kavruk Valerii responsabil Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Cod RAN    94571.01 94571.02
Raport În cadrul lucrărilor de salvare a monumentelor arheologice în zona autostrăzii în construcţie Bucureşti-Constanţa, Muzeul Dunării de Jos în anii 1993-1994 a efectuat cercetări arheologice lângă comuna Ştefan cel Mare, unde au fost descoperite mai multe aşezări. Una din ele se află la aproximativ 800 m sud de calea ferată Bucureşti-Constanţa, iar din partea sa sudică este afectată de autostrada în construcţie. Terenul aşezării reprezintă o pantă uşoară spre est, în partea estică a văii Jegăliei. Suprafaţa aşezării este 500x400 m. În cuprinsul ei, după arătură, se observă 10 cenuşare - "zolniki", aparţinând culturii Coslogeni, între ele găsindu-se fragmente ceramice Coslogeni răzleţe. Jumătatea vestică a aşezării culturii Coslogeni este suprapusă de o aşezare a culturii Dridu. Prin săpături de salvare, în partea de sud-est a aşezării a fost cercetată suprafaţa de 1090 mp. Mai mult s-a cercetat suprafaţa din afara cenuşarelor, unul din acestea fiind doar secţionat printr-o tranşee de sondaj. Se constată sărăcia stratului de cultură în afara cenuşarului şi intensitatea lui sporită în cenuşar. Totodată, în afara cenuşarului s-au găsit mai multe complexe: 3 construcţii uşoare de suprafaţă, un bordei (?) şi 20 gropi. Construcţiile de suprafaţă reprezintă aglomerări de fragmente ceramice, oase de animale şi bucăţi de chirpic, unele cu amprente de nuiele. Ele sunt de forme neregulate, cu dimensiuni neprecizate. Bordeiul (?) aproximativ dreptunghiular în plan (2,5x3m.) este compartimentat în două cavităţi rotunde (1x1,25m. şi 1,5x1,7m.). Din umplutura bordeiului, alături de fragmente ceramice şi oase de animale, s-au găsit mai multe fragmente mari de râşniţe de piatră, mai multe bucăţi de zgură şi un vas-borcan întregibil. Din motive obiective, complexul nu a putut fi săpat integral. Toate gropile sunt în formă de clopot, umplutura lor, de regulă, conţine o cantitate mai mult sau mai puţin însemnată de cenuşă, fragmente ceramice, oase de animale, bucăţi de chirpic, zgură.
Din câte se poate constata din observaţiile stratigrafice, cenuşarul secţionat a fost ridicat într-o singură etapă. Sub el au fost sesizate câteva gropi uşor adâncite. Alături de cenuşar, s-a găsit o vatră şi o aglomerare de bucăţi mari de zgură aflate în jumătatea inferioară a unui vas de dimensiuni relativ mari lucrat din pastă grosieră cu suprafaţa barbotinată.
Din obiecte (puţine la număr) menţionăm 3 ace şi un fragment de lănţişor de bronz, două dăltiţe de piatră ş.a. Ceramica aşezării, în linii mari, este asemănătoare ceramicii din alte aşezări ale culturii Coslogeni. Menţionăm totodată, că printr-un număr mai redus de forme şi sărăcia în ce priveşte ornamentarea, ea se apropie mai mult de cultura Sabatinovka din spaţiul Nord-Vest-Pontic.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu