Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Poşta | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Valea Celicului | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Hallstatt
Perioade
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Poşta
Comuna   Frecăţei
Punct
Valea Celicului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Simion Gavrilă
Cod RAN    160412.09
Raport Situl arheologic de pe valea Celicului a intrat în literatura de specialitate încă din anul 1993 (Le site de Celic Dere. Interpretation ethno-culturelles et implications dans la chronologie du Hallstatt final, în lucrările Colocviului Internaţional, septembrie 1993 -Tulcea, 1997, p.231 - 252; Cercetările de pe Valea Celicului, Analele Dobrogei, SN, I, 1995, 1, p. 250 - 253; Nécropoles des bauches du Danube: pratiques rituels funéraires, Nécropoles et pouvoir, Lyon -21 -25 Janvier 1995, Paris, 1998, p. 167 - 190, ş.a.) şi a fost vizitat în repetate rânduri de specialişti, participanţi la diferite manifestări ştiinţifice.
Cercetările din campania anului 2001 s-au desfăşurat în ambele sectoare: în necropolă şi în aşezare.
Cercetările întreprinse asupra necropolei s-au desfăşurat pe o suprafaţă de 500 mp. Se poate afirma că aceste săpături au fost realizate pe ultimele suprafeţe ale necropolei. Se mai cunosc ca obiective rămase necercetate doar un singur mormânt tumular, foarte aplatizat şi cca. 40 - 50 m2 din zona necropolei plane unde se mai percepe existenţa unor morminte. Acestea rămân a fi cercetate în perioada prelucrării definitive a materialului descoperit.
Prin săpăturile efectuate în necropola plană au fost descoperite 12 morminte de inhumaţie prevăzute cu ringuri din bolovani mari de piatră şi acoperite cu mantale tot din bolovani. Diametrul ringului varia între 3 şi 5 m, iar adâncimea mormântului propriu-zis între 1 şi 1,4 m. Săpătura în şanţ s-a efectuat pe o adâncime de 1,50 până la 2 m. Toate mormintele au fost de inhumaţie, cu osemintele aşezate în poziţie decubit-dorsal şi, în câteva cazuri, au fost şi în poziţie chircită. Inventarul mormintelor a fost în general destul de sărac: unul-două vase de ofrandă la 4 morminte, obiecte de podoabă (mărgele de chihlimbar, brăţări din bronz, etc.). Descoperirile făcute se încadrează în limita sec. VI-V a. Chr.
În ceea ce priveşte mormântul tumular, acesta a avut o situaţie care a demonstrat o practică ritual-funerară deosebită. Movila era complet acoperită cu o manta de bolovani şi spre exterior cu un ring din bolovani foarte mari. Groapa mormântului era acoperită în totalitate cu bolovani de piatră.
Scheletul era în poziţie decubit - dorsal, orientat N-S, iar ca inventar, două vase ceramice fragmentate, lucrate cu mâna, pastă poroasă.
De asemeni au fost găsite două mărgele de sticlă chihlimbar şi alte cca. 10 bucăţi fragmente din acelaşi material.
Mormintele din necropola plană au fost foarte sărace. Doar la două morminte s-au găsit două brăţări din bronz, din care una fragmentară.
Sub aspectul practicilor ritual-funerare, scheletele, de altfel foarte slab conservate, au fost descoperite fie în poziţie decubit dorsal, fie chircite pe o parte.
În aşezare s-a realizat o secţiune de 2/62 m. Descoperirile (gropi şi locuinţe) au obligat ca săpătura să se efectueze până la 2 - 2,5 m adâncime. În complexele existente: 1)gropi şi podeaua unei locuinţe, au fost descoperite o serie de materiale ca: fragmente ceramice din mai multe perioade istorice, din faza Babadag III şi mai ales de la sfârşitul primei epoci a fierului (sec. VII-V a. Chr).
Deosebit de semnificativ a fost materialul ceramic descoperit în groapa nr. 7 unde, alături de fragmente ceramice negre, lustruite, de tip Babadag III s-a descoperit şi un fragment de la un vas pictat cu buline roşii şi albe.
Pictura a fost realizată din pigmenţi de oxizi de fier naturali, utilizaţi în realizarea vopselelor praf pentru zugrăveli. Forma vasului are analogii în necropola hallstattiană de la Sboryanovo (Bulgaria).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu