.
Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: proprietate Dalea | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Localizare pe hartă:
Județ:
Alba
Localitate:
Roşia Montană
Comuna:
Roşia Montană
Punct:
proprietate Dalea
Toponim:
Alburnus Maior
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Alexandrescu Cristina-Georgeta Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Boroneanţ Adina Elena Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dragoman Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ganciu Petcu Anca Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Oţa Liana Loredana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Zirra Vlad Vintilă responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

În perioada august-octombrie 2001 au fost trasate 13 secţiuni pe valea Nanului, în punctul "Proprietate Dalea". 10 dintre secţiuni au fost orientate N-S, iar 3 dintre ele E-V.
Stratigrafia zonei cercetate se prezintă astfel: stratul vegetal (0-0,25 m), din care provin minuscule fragmente de ceramică smălţuită aparţinând epocii moderne, cuie şi potcoave de provenienţă contemporană, strat compact ...de dărâmătură, surprins pe alocuri foarte aproape de suprafaţa solului sau, în porţiunile neacoperite de dărâmătură, pământ castaniu cu particule roşiatice, lut galben.
În urma demontării dărâmăturii, s-a obţinut planul unui edificiu de formă aprox. rectangulară, cu portic, mai multe compartimentări pe latura vestică şi o curte interioară. Zidurile erau construite din meloane de dimensiuni diferite, în general mari şi medii, legate cu pământ. Se păstrează pe înălţimi variind între 0,25-0,80 m (între 1 şi 6 asize), şi grosimi variind între 0,50-0,80 m. Zidurile erau orientate pe direcţia N-S şi E-V. Pe latura mică, distanţa între zidul interior şi cel exterior este de 3,20 m, remarcându-se o întrerupere pe traseul zidului interior, în centrul edificiului. Aceeaşi distanţă (3,20 m) a fost înregistrată şi între zidurile de pe latura estică. Ar fi de menţionat că starea lor de conservare este precară pe această latură, datorită prăbuşirii pantei care a antrenat chiar şi zidurile din colţul sud-estic al edificiului. Pe latura sudică, distanţa dintre zidul interior şi cel exterior este de 1,80 m. Compartimentările de pe latura vestică a edificiului aveau deschidere spre curtea interioară. În partea de N-V, între zidul interior şi cel exterior a fost identificată la -0,60 m o zonă de arsură de formă ovală, cu dimensiuni 1,27 x 0,48 m.
În curtea interioară a edificiului menţionat s-au descoperit 13 altare. Nouă dintre altare erau aliniate, alcătuind două grupări. Toate cele nouă altare erau căzute cu faţa în jos şi cu baza spre V. Bazele au fost surprinse la -0,40-0,42 m, la limita dintre pământul castaniu cu particule roşiatice şi lutul galben. Al zecelea altar, aliniat cu piesele mai sus menţionate, dar izolat, zăcea pe cant, în pământul galben, cu faţa în sus şi baza spre V. Alte două altare au fost descoperite la V (căzut cu faţa în jos şi baza spre E) şi E (de asemenea cu faţa în jos şi baza spre E) de aliniamentul de altare. Tot la adâncime mică (-0,15-0,18 m), acoperit aproape pe jumătate cu pietre din dărâmătură, s-a descoperit un nou altar, răsturnat cu inscripţia în sus şi baza spre V, izolat, într-una din compartimentările de pe latura vestică a edificiului. Altarele variau ca înălţime între 49,5 şi 97 cm şi aveau capitelul simplu sau decorat. Nouă dintre ele aveau inscripţii dedicate divinităţilor Fortuna, Apollo, Asclepius, Mercur, Silvanus, Liber şi Libera, Terra Mater, Jupiter Optimus Maximus, Sarapis (?). Inscripţiile a două dintre altare sunt greu lizibile, iar alte două sunt anepigrafe.
Tot în curtea interioară, în zona în care s-au descoperit altarele, s-au mai observat şi alte piese arhitectonice, între care se remarcă un ansamblu de trei piese, căzut în dărâmătură, la V de aliniamentul de altare. Ansamblul era alcătuit dintr-o colonetă cu baza pătrată şi fusul rotund, un tambur circular, cu locaşuri de fixare rotunde şi adâncite pe ambele părţi, păstrat însă fragmentar şi un vas lucrat tot din gresie, cu marginea uşor arcuită în interior şi mânere verticale sub buză, păstrat de asemenea fragmentar.
Ceramica s-a descoperit în cantitate redusă şi în stare fragmentară. Cele câteva vase parţial întregibile aparţin ceramicii de uz comun, lucrată la roată din pastă roşie, friabilă. De asemenea redus este şi numărul obiectelor de metal susceptibile a fi datate în epoca romană. Ar mai fi de amintit descoperirea unei cantităţi relativ mari de fragmente de lemn carbonizat, identificate mai ales în apropierea zidurilor. Acestea proveneau probabil de la suprastructura din lemn a edificiului.
Sondajul executat la V de punctul principal de cercetare nu a dat la iveală nici un fel de material arheologic.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO