Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Hop - proprietatea familiei Botar | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Roşia Montană
Comuna   Roşia Montană
Punct
Hop - proprietatea familiei Botar
Sector   
Toponim   Alburnus Maior
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălan Gabriel Muzeul Naţional de Istorie a României
Bem Cătălin Muzeul Naţional de Istorie a României
Lucescu Liana Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Oanţă-Marghitu Rodica Muzeul Naţional de Istorie a României
Oanţă-Marghitu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Oţa Silviu Ion Muzeul Naţional de Istorie a României
Vasile Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    6770.14
Raport În perioada mai - octombrie 2001 în zona Hop - Găuri, pe terenul aflat în proprietatea familiei Botar a fost efectuată cercetarea arheologică în vederea eliberării certificatului de eliberare de sarcină arheologică a respectivului teren.
Zona investigată se află la N de drumul forestier ce coboară din masivul cetate şi se îndreaptă, prin Hăbad (proprietatea Oprişa), spre Abrud; la S de acest drum a fost cercetată necropola de incineraţie de epocă romană de către colectivul de arheologi de la Muzeul Unirii Alba Iulia.
Terenul supus săpăturilor arheologice a fost împărţit convenţional în trei sectoare: Sectorul A în imediata vecinătate a drumului forestier la N de acesta, Sectorul B la baza pantei dealului, pe o mică terasă, Sectorul V în extremitatea de S - E a proprietăţii.
În Sectorul A au fost deschise şase secţiuni orientate N-S, urmărindu-se configuraţia naturală a terenului. În S IA şi S IC, sub nivelul vegetal, în stratul de culoare neagră a apărut o aglomerare de pietre de dimensiuni mici şi medii, de formă ovoidală cu dimensiuni de cca. 5/4 m. Pietrele se aflau pe un pământ de culoare galben -roşiatic. Din acest complex au fost recoltate fragmente ceramice smălţuite şi o potcoava de cal. Materialul arheologic ne îndeamnă să atribuim acest complex perioadei moderne, sec. XIX. În continuarea secţiunilor S IA şi S IC, pe panta de N a platoului, au fost trasate alte două S IB şi S ID. Aici au fost cercetate două complexe CPL 12 şi un posibil drum de vagoneţi. CPL 12 infăţişat ca o mare aglomerare de pietre de mari şi medii dimensiuni ce aparţin nivelului de pământ de culoare galben - roşiatic. Printre pietre apar fragmente ceramice de factură romană. În capătul N al S I B a fost surprinsă o bandă de pământ maroniu ruginos de consistenţă nisipoasă, lată de 0,70 - 0,80 cm. Aceeaşi situaţie a fost întâlnită în S IVB şi S IVC, aflate în estul zonei cercetate, de unde am tras concluzia că avem de-a face cu un traseu de linie de vagoneţi ce comunica cu mai multe mine. Stratigrafia Sectorului A este următoarea: lut de culoare galben - verzui (steril din punct de vedere arheologic), un nivel de pământ de culoare galben - roşiatic (nivelul antic), un strat de pământ negru, un strat de pământ castaniu închis (aceste două straturi aparţin perioadei moderne) şi solul vegetal.

Săpăturile din Sectorul B au fost amplasate în funcţie de poziţia gurei de mină şi a şanţului aferent. Pe panta de accentuată la N de gura de mină a fost trasată secţiunea S IV (20/2 m). Spre capătul de E la - 0, 30 m a apărut o masă compactă de pietre mici, obiecte de fier şi fragmente ceramice de factură romană, medievală şi modernă (CPL 9), ceea ce ne face să credem că acest complex se datorează scursurilor de pe partea superioară a platoului. La E de S IV a fost deschisă S IVA unde am putut delimita conturul CPL 9, acesta închizându-se în formă ovoidală, materialul arheologic fiind similar cu cel din S IV. La est de aceste două secţiuni au mai fost deschise, în paralel cu acestea, încă două S IVB şi S IVC. Din S IVB au fost recuperate fragmente ceramice smălţuite, resturi de cahle, cuie şi fragmente de sticlă. În caroul 1 la -0,30 m a apărut un nivel de pământ maro - ruginos de consistenţă nisipoasă cu o lăţime în plan de 0,70 m. Pe această bande au fost identificate urmele unor traverse de linie de vagoneţi. Sub această linie s-a constatat o amenajare a terenului cu depuneri succesive de nisip şi lut ce suprapuneau o aglomerare de pietre de mari dimensiuni. Aceeaşi situaţie a fost identificată şi în S IVC. În faţa minei a fost amplasată o secţiune perpendicular cu intrarea în mină. Din humus au fost recuperate fragmente ceramice, de sticlă şi piese de fier, la -1,60/1,85 m a apărut nivelul antic roman, reprezentat de un strat de pământ galben - roşiatic. Din acest strat au fost recoltate fragmente de ceramică de culoare roşie. În dreptul carourilor 2 - 3 a fost găsită intrarea în mină, lată de 0,70-0,80 m. Pe rocă, de o parte si cealaltă a intrării au fost ridicate câte un zid, zidul dinspre E s-a menţinut pe două asize.

În dreptul gurii de mină, pe mică terasă a fost deschisă o secţiune S II. În capătul de E al acesteia a apărut colţul unei locuinţe, astfel am decopertat întreaga suprafaţă în sistem de casete alăturate. Sub stratul vegetal a fost cercetată o locuinţă modernă, de formă rectangulară cu fundaţiile laturilor de N, E şi parţial S, bine păstrate. De pe suprafaţa locuinţei au fost recoltate fragmente ceramice smălţuite şi nesmălţuite ce provin de la vase de uz casnic, fragmente de cahle, unelte de fier, cioburi de sticlă. Dintre pietrele fundaţiei a fost găsită o monedă austriacă (Kreutzer) emisă la 1812, iar în podina locuinţei a mai fost descoperită o a doua monedă de acelaşi tip emisă la 1800. Locuinţa se află în imediata vecinătate a minei ceea ce ne sugerează scopul său strict legat de folosirea minei.

Pe platoul de sub drumul forestier, în extremitatea SE a proprietăţii, în sectorul V, a fost cercetată o locuinţă romană de formă patrulateră, cu latura de N de 13,40 m, cea de E de 11,20 m, cea de V de 9,90 m si latura de S de 14,55 m. Clădirea are un plan neregulat, uşor trapezoidal, neavând nici un unghi drept, Lăţimea zidurilor variază între 0,60-0,70 m. Zidurile sun ridicate din pietre fasonat legate între ele cu pământ. Pe latura de N zidul se păstrează pe 7 asize ce reprezintă fundaţia. De pe suprafaţa acestui complex au fost recoltate fragmente ceramice de culoare roşie, piese de fier şi două râşniţe de piatră. Colţul NV al clădirii a fost suprapus de o amenajare contemporană, datată cu monede de 20 de lei, 1950 şi 5 bani, 1953. Latura de S a fost suprapusă de traseul unui mauer, zid de delimitare a proprietăţii.

În concluzie, în punctul Hop - Botar au fost cercetate complexe de epocă: romană, locuinţa din Sectorul V, modernă: locuinţa din Sectorul B, mina şi traseu de linie de vagoneţi din Sectoarele A şi B, zidurile de delimitare a proprietăţii, din Sectoarele A şi V, epocă contemporană: grajdul din Sectorul V. Aceleaşi perioade istorice au mai fost dovedite prin descoperirea materialelor arheologice în poziţie secundară. Întregul inventar, înregistrat şi recoltat pe contexte, se află în curs de prelucrare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu